Simona Ionescu / Redactor Șef

Cum afectează ecranele dezvoltarea și viața copiilor

Cum afectează ecranele dezvoltarea și viața copiilor
Copiii mici care petrec mai mult de o oră pe zi urmărind programe pe tablete sau la televizor au mai multe șanse de a avea probleme de comportament, inclusiv probleme de a-și face prieteni, avertizează cel mai recent studiu dat publicității în contextul pandemiei. Așa cum se întâmplă în România, peste tot în lume, copiii sunt împinși de la spate, chiar de părinți și dascăli, să stea cu ochii în ecrane. Numai școala online le favorizează acest lucru pentru ore bune, zilnic.

Un studiu a avertizat că petrecerea mai mult de o oră pe tablete și telefoane în cazul copiilor, poate duce la dobândirea de  probleme emoționale și comportamentale în cazul acestora. Aceste probleme includ hiperactivitate, concentrare slabă, durate scurte de atenție și probleme de conectare cu alți copii precum și greutate în a avea legături de prietenie.

Cercetătorii au speculat că dispozitivele reduc timpul petrecut de copii în interacțiunea cu familia, cu alți copii. Acest lucru, la rândul său, poate avea impact asupra dezvoltării lor sociale și emoționale. Cercetătorii vorbesc de interacțiunea dintre adaptarea socială și factorii de mediu.

Cu siguranță, modelele de utilizare a mijloacelor electronice de către copii se schimbă rapid. Sunt  mulți copii de 4 ani ce folosesc acum în mod regulat smartphone-uri și tablete. De fapt, studiile au sugerat că utilizarea dispozitivelor de către copiii de vârstă preșcolară s-a triplat între doar 2013 și 2017. În pandemie cifrele pur și simplu au explodat.

Cum afectează ecranele dezvoltarea și viața copiilor

Studiul a fost realizat de omul de sociologul Janette Niiranen de la Institutul finlandez pentru sănătate și bunăstare din Helsinki și colegii săi. „Rezultatele noastre arată că copiii de 5 ani petrec mult mai mult timp pe e-media decât este recomandat de profesioniști. Nivelurile ridicate de utilizare a mijloacelor electronice, în special vizionarea programelor, sunt asociate cu probleme de adaptate psihosociale, în timp ce utilizarea jocurilor electronice a fost asociată doar cu hiperactivitate crescută.

Deși modelele de utilizare a e-media pentru copii ar putea să nu pară problematice atunci când se ia în considerare utilizarea zilnică, acestea prezintă riscuri pe termen lung”, se arată în concluziile studiului citat de Daily Mail. În lucrarea lor, cercetătorii au analizat datele colectate de studiul finlandez „CHILD-SLEEP”. Acesta a monitorizat sănătatea și bunăstarea psihologică a 699 de copii. Copiii erau monitorizați  înainte de naștere până la vârsta de cinci ani. Totul prin intermediul răspunsurilor date de părinți.

Copiii, evaluați pe durata întregii lor vieți

Ca parte a studiului, părinții au fost rugați să raporteze cât timp a petrecut copilul lor folosind suporturi electronice. Inclusiv  televizorul și jocurile pe computer, consolă, smartphone sau tabletă. S-au cerut raportări atât la 18 luni, cât și la 5 ani. La vârsta de cinci ani, fiecare copil a fost evaluat. S-au vizat problemele emoționale și comportamentale. Adică durată scurtă de atenție, hiperactivitate și dificultăți de a-și face prieteni.

La vârsta de 18 luni, s-a constatat că micuții petreceau în medie 32 de minute în fiecare zi pe dispozitive electronice. O cifră care crescuse la 114 minute zilnic în medie până la vârsta de cinci ani. Aproape un sfert din toți copiii petreceau mai mult de o oră pe zi cu ochii în ecrane la vârsta de 18 luni. Până la vârsta de cinci ani, acest nivel de utilizare a dispozitivelor electronice a fost găsit în 95 la sută dintre copiii mici.

La vârsta de cinci ani, 67% dintre copii urmăreau programe de televiziune mai mult de o oră pe zi. Și aproximativ unul din zece își petrecea același timp jucând. Experții au recomandat ca preșcolarii să nu petreacă mai mult de 60 de minute folosind suporturi electronice zilnic.

Riscuri de viață majore descoperite la copiii conectați ore în șir la multimedia

Privind evaluările emoționale și comportamentale, echipa de cercetători a constatat că utilizarea extinsă a mijloacelor electronice la vârsta de 18 luni a fost asociată cu o creștere cu 59% a riscului de a dezvolta probleme de relaționare între colegi până la vârsta de 5 ani. La vârsta de cinci ani, s-a constatat inițial că timpul de joc extins este asociat cu un risc crescut de hiperactivitate – deși acest lucru a dispărut atunci când au fost luați în considerare factorii de confuzie.

Cu toate acestea, s-a constatat că consumul îndelungat de programe de televiziune crește riscul de dificultăți de atenție și concentrare, hiperactivitate și impulsivitate și alte probleme emoționale și comportamentale. Cercetătorii au avertizat, totuși, că natura observațională a studiului presupune că nu au reușit să stabilească o legătură cauzală între timpul de ecranare și problemele de comportament. Rezultatele complete ale studiului au fost publicate în BMJ Open.

Americanii au realizat un studiu similar, pe adolescenți

Un alt studiu recent realizat de Universitatea de Stat din San Diego a constatat că cei mai fericiți adolescenți erau cei care își limitau zilnic media digitală la sub două ore pe zi. Iată cum afectează ecranele dezvoltarea și viața copiilor. Depășirea acestei „doze” zilnice de timp petrecut pe ecrane, a atras după sine creșterea gradului de nefericire. Nefericirea crește constant odată cu creșterea timpului de expunere.

Privind tendințele istorice de la aceleași grupe de vârstă din anii 1990, cercetătorii au descoperit că proliferarea dispozitivelor cu ecran în timp coincide cu o scădere generală a fericirii raportate la adolescenții americani.

Participanții la studiu, copii născuți după anul 2000, au fost mai puțin mulțumiți de viață. De asemenea, au o stimă de sine mult mai mică. Din 2012, satisfacția vieții, respectul de sine și fericirea unui adolescent mediu au scăzut. Anul acela a marcat momentul în care proporția americanilor care dețineau un smartphone a crescut pentru prima dată peste 50%.

Sursa foto: Pixabay

Andreea Antonescu putea fi milionară! Cântăreața nu vrea să fie casnică

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre