Simona Ionescu / Redactor Șef
Iaurtul este un aliment banal în zilele noastre, ca fel de mâncare, în diverse rețete sau ca un condiment. Au apărut și sna, chifirul, iaurt de băut. Care este difențe dintre aceste produse și de ce este bine să le consumăm.
Mulți oameni mănâncă iaurt simplu, în timp ce alții preferă să-l amestece cu fructe sau legume sau îi adaugă arome.
Cuvântul iaurt provine de la un cuvânt turc care înseamnă a se coagula sau a se îngroașa. Scrierile vechi indică faptul că iartul a apărut accidental în Mesopotamia în jurul anului 5000 i.Hr., când animalele producătoare de lapte au fost mai întâi domesticite. Laptele a fost probabil depozitat și transportat în saci realizați din stomacuri ale acestor animale, iar sucurile digestive și bacteriile din aceste piei de stomac au făcut că laptele să se coaguleze și devină acid.
Astfel descoperit, nu numai că era un aliment nou și interesant, dar aciditatea a ajutat să fie păstrat comestibil pentru mai mult decât dacă ar fi stat într-un vas.
Astăzi este mâncat în întreagă lume, că un fel principal, o gustare, folosit că un ingredient în multe rețete sau ca un condiment.
Se poate face iaurt din lapte de vacă, lapte de capră, lapte de oaie. În unele țări pentru fabricarea iaurtului se utilizează lapte de bivoliță, cai, iaci, sau cămile. Adevăratul iaurt este făcut din lapte de origine animală. Teoretic, laptele de orice mamifer ar putea fi folosit pentru a face iaurt.
Procesul de transformare al laptelui în iaurt este foarte simplu, întrucât implică doar fermentare. Anumite tipuri de bacterii actionează asupra lactozei (zahărul din lapte) și produc acid lactic. Lapte acidulat este un mediu neospitalier pentru bacteriile distructive, astfel încât iaurtul rămâne proaspăt mai mult timp decât laptele crud.
Bacteriile care fac acest lucru sunt numite bacterii benefice, pentru că sprijină digestia și sunt hrănitoare, spre deosebire de cele patogene, care pot cauza boli. Bacteriile benefice sunt numite probiotice și sunt similare sau identice cu tipul de bacterii care trăiesc în intestinul uman, și care sunt responsabile pentru procesul de absorbție al alimentelor.
Iaurt, sana, chefir sunt obţinute prin fermentarea laptelui cu diferite bacterii. Cu gusturi aparte, date de bacteriile specifice, ele nu sunt doar delicioase, ci şi foarte sănătoase.
În unele zone ale ţării, iurtului i se spune lapte prins şi se face din lapte fiert şi „lapte crud“, în proporţii egale. Secretul gustului ţine de fermentare şi de cât de gras este laptele de vacă.
Produs tradiţional balcanic, iaurtul este obţinut prin fermentarea laptelui de rumegătoare (vacă, oaie, capră, bivoliţă) cu microorganisme probiotice. Acestea provin din microfloră spontană, adică sunt obţinute prin fermentarea laptelui însămânţat cu un iaurt obţinut anterior.
În primul rând pentru că sunt delicioase, răcoritoare şi ţin de foame. Mai important decât acestea, iaurtul natural, dar şi sana, şi chefirul aprovizionează corpul cu vitamine şi nutrienţi esenţiali: tiamină, niacina, riboflavină, acid folic, vitaminele B6 şi B12.
Acestea ajută la absorbţia mineralelor în organism, în special a calciului, care este extrem de important pentru sistemul osos. Mai mult decât atât, toate pot scădea nivelul de colesterol „rău“ din sânge, reglează flora intestinală şi previn apariţia afecţiunilor gastrointestinale.
De asemenea, aceste produse au efect detoxifiant asupra organismului şi acest lucru se vede la exterior; pielea îşi recapătă strălucirea şi supleţea.
Atât sana, cât şi laptele bătut se obţin prin acidifierea naturală a laptelui nefiert, strecurat şi lăsat la prins, la temperatura camerei. Asta, dacă e să-l faci în casă.
Industrial, sana se preparară prin însămânţarea cu maia de bacterii lactice din familia Streptococeaceae.
Chefirul se obținecu ajutorul unor drojdii speciale, care conţin ciuperci, bacterii şi alte substanţe benefice pentru organism.
Toate cele trei produse lactate au rol important pentru sănătate, pentru că menţin echilibrul florei intestinale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
