Potrivit medicului Alan Bauman, 20% dintre bărbaţi încep să-şi piardă podoaba capilară începând cu vârsta de 20 de ani. Evident, genetica joacă un rol important, dar există o serie de metode prin care căderea părului poate fi prevenită. Cea mai importantă dintre ele este alimentația.
”Ca orice altă parte a corpului, părul are nevoie de o varietate de nutrienţi pentru a creşte şi a se menţine sănătos. Pentru că nutrienţii ajung prima dată la ţesuturile esenţiale, precum muşchii şi organele, înainte să ajungă la firele de păr este important să obţii suficienţi nutrienţi”, spune nutriţionistul Rania Batayneh, conform Doctorul Zilei.
E normal să pierdem zilnic păr. Dar cât?
În mod normal, oamenii pierd între 50 și 100 de fire de păr în fiecare zi, potrivit Academiei Americane de Dermatologie. Cu mențiunea că, în zilele în care părul este spălat, cad până la 250 de fire. Puteți să vă îngrijorați dacă, dimineață, la trezire, pe pernă veți observa o cantitate mai mare de fire căzute.
Știați că femeile și bărbații pierd păr din locuri diferite? În timp ce la bărbați căderea părului apare de la frunte către creștet, la femei se manifestă pe partea centrală a scalpului.
Cauzele căderii podoabei capilare
Stresul este unul din principalii factori ai pierderilor de păr. Variațiile mari de greutate, contraceptivele, dar și un divorț sau operațiile pot face părul să cadă. Moștenirea genetică, e o cauză notabilă, mai ales în cazul bărbaților.
Schimbări hormonale, care apar mai ales în viața femeilor tinere și a celor care intră la menopauză, sunt și ele vinovate de căderea părului. Anumite boli infecțioase sau autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, diabetul de tip I, scleroza multiplă, psoriazisul, duc la pierderea părului. Nu în ultimul rând, amintim că o dietă precară poate avea același efect nedorit.
Vitaminele şi mineralele de care aveți nevoie pentru regenerarea și creșterea rapidă a părului
Acizii graşi Omega 3 sunt buni atât pentru hidratarea scalpului şi pentru hrănirea firelor de păr şi stimularea creşterii acestora. Aceștia redau elasticitate părului, prevenind ruperea şi uscarea vârfurilor. Îi găsiți din belșug în somon, ton, varză de Bruxelles, nuci, alune, seminţe de in, ulei de rapiţă.
Zincul menţine scalpul sănătos şi stimulează creşterea şi repararea ţesutului. Totodată, reglează hormonii (inclusiv testosteronul) şi menţine productivitatea glandelor de la nivelul scalpului, stimulând creşterea părului. Cele mai importante surse de zinc sunt: carne de vită, ficat, stridii, năut şi germeni de grâu.
Proteinele sunt și ele absolut necesare pentru o podoabă capilară de invidiat. Sfatul specialiștilor e să optați pentru o dietă bogată în proteine de bună calitate. Le găsiți în: iaurt grecesc, gălbenuş de ou, alune, fasole, varză, mazăre, linte, tofu, carne de pui şi de curcan.
Fierul e un mineral esențial pentru o circulaţie sanguină sănătoasă. Când se instalează deficiența de fier, în scalp nu mai ajunge suficient sânge cu oxigen, esenţial pentru creşterea părului. Cele mai importante surse de fier sunt: vegetale verzi, cereale integrale, fasole, carne roşie, carne de curcan, scoici, midii, stridii şi gălbenuş de ou.
Vitaminele A şi C contribuie la producerea sebumului, care este un balsam natural care împiedică ruperea părului. Vitamina C creşte cantitatea de fier din sânge, în timp ce vitamina A menţine sănătatea scalpului, potrivit lui Bauman. Le găsiți în: spanac, brocoli, cartofi dulci, dovleac.
Magneziul este al patrulea cel mi abundent mineral din organism şi este folosit în mai mult de 300 de reacţii biochimice, inlusiv creşterea părului, informează National Institute of Health. În acest sens, deficienţa de magneziu este asociată cu pierderea părului atât la bărbaţi cât şi la femei. Principalele surse de magneziu: migdale, spanac, caju, linte, orez brun.
Seleniul ajută organismul să producă selenoproteine (care reglează metabolismul, sinteza ADN-ului şi imunitatea), stimulând, totodată, şi creşterea părului. Nucile de Brazilia, tonul, şunca, sardinele și creveţii sunt principalele surse de seleniu.
Sursa foto: Pixabay / pilnana, kalhh
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook