Au fost vremuri în care somnul de după-amiază a ajuns să fei considerat un obicei ”prost”. S-a spus că e apanajul oamenilor leneși. Dar unele dintre cele mai mari persoanlități ale lumii contrazic.
De la Muhammad Ali, la Leonardo da Vinci până la Winston Churchill. Cu toții obișnuiau să traga ”un pui de somn” în timpul zilei. Mari actori din zilele noastre recunosc că o fac. La începutul mandatului său, inclusiv primarul Timișoarei, menționa că are nevoie de câteva minute să ațipească, mai ales că muncea mult peste orele de program.
Experții de la Fundația Somnului au ajuns la concluzia că somnul de după prânz este foarte benefic pentru organism. Există însă anumite condiții. Nu trebuie să dormiți mai mult de o oră și jumătate. Iar dacă vreți să fiți foarte activi la trezire, recomandarea experților e să beți cafea înainte de somnul de siestă.
Pot părea ciudate recomandările medicilor, însă acestea se bazează pe cercetări atente. Care e explicația necesității somnului de prânz?
Un somn de scurt odihnește corpul și mintea. Altfel spus, acesta duce la creșterea productivității. În plus, are un impact pozitiv asupra stării psihice și asupra sistemului imunitar. Toate astea se întâmplă chiar și în cazul unui somn scurt care nu durează mai mult de 15 – 20 de minute.
”De obicei este recomandat un somn scurt (20-30 minute) pentru a redeveni vigilenți și activi rapid. Acest tip de somn oferă beneficii semnificative organismului și stării de spirit, fără să interfereze cu somnul nocturn”, mai transmite sursa citată. Pe de altă parte, consumul de cafea înaintea somnului de prânz crește nivelul de alertă al organismului la trezire, spun medicii.
E de menționat că mediul în care are loc somnul diurn poate afecta foarte mult capacitatea de a adormi. Asigurați-vă că aveți un loc odihnitor pentru a vă culca și că temperatura din cameră este confortabilă. Încercați să limitați cantitatea de zgomot și lumina.
Sursa foto: Pixabay / manbob86
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook