Simona Ionescu / Redactor Șef
Prof. Dr. Dan Setlacec și Prof. Dr. George Litarczek au efectuat prima operație pe cord deschis din istoria României folosind o tehnică inovatoare de hipotermie controlată. Într-o vreme în care nimeni în țară nu avea echipament pentru circulație extracorporală, această intervenție a reprezentat un act de curaj, știință și inventivitate pură.
La mijlocul secolului XX, în România nu existau aparate moderne pentru suportul circulației sanguine în timpul operațiilor pe cord. Echipa de la Spitalul Colțea s-a confruntat cu o provocare uriașă, și anume cum poți intra efectiv în interiorul inimii pacientului atunci când nu există circulație extracorporală. Răspunsul lor a fost simplu în teorie, dar extrem de riscant în practică: scăderea temperaturii corpului pacientului pentru a reduce consumul de oxigen și metabolismul organismului, permițând astfel oprirea inimii pentru scurt timp.
În laboratorul experimental, echipa răcea pacientul până la aproximativ 27–30 °C prin imersie în apă rece, moment în care metabolismul încetinea dramatic și inima se oprea. Astfel, chirurgul avea doar câteva minute prețioase pentru a interveni în inimă înainte ca lipsa oxigenului să devină fatală.
În 1953, Prof. Dr. Dan Setlacec și colegii săi realizaseră deja prima comisurotomie mitrală în România, o operație pe cord închis, adică fără a opri inima, sub coordonarea profesorului Nicolae Hortolomei.
Dar cordul deschis era cu totul alt nivel de complexitate. În 1957, folosind metoda de hipotermie controlată perfecționată de Setlacec și Litarczek, echipa a abordat defectele cardiace congenitale într-un mod revoluționar pentru epocă.
Operația istorică a avut ca scop corectarea unui defect septal atrial, o gaură între cele două camere superioare ale inimii. După ce pacientul a fost răcit până temperatura corporală a scăzut la aproximativ 27–30°C și inima și circulația s-au oprit, Dan Setlacec a deschis atriul și a suturat defectul, reușind să finalizeze procedura în timpul limitat în care lipsa oxigenului era tolerabilă.
Operația a fost un succes și a marcat începutul chirurgiei cardiace moderne în România și un moment în care medicii au folosit natura însăși (prin răcire) ca substitut pentru tehnologia occidentală care abia începea să apară.
George Litarczek nu a fost doar un simplu anestezist, el a fost un pionier al anesteziei moderne în România, introducând tehnici avansate precum intubația oro-traheală încă din 1951, atunci când literatura de specialitate modernă lipsea în mare parte din bibliotecile bucureștene.
Pe lângă contribuțiile sale în chirurgie cardiacă, Litarczek a fost un profesor dedicat, formând peste 1.000 de medici în specialitatea de anestezie și terapie intensivă, punând bazele pentru dezvoltarea medicinei moderne în România. Medicii pe care i-a format i-au păstrat toată viața un respect profund și nu ezitau să spună că au fost studenți sau rezidenții profesorului Litarczek.
După succesul din 1957, Dan Setlacec a continuat să dezvolte chirurgia cardiacă în anii ’60, realizând intervenții complexe pe cord deschis pentru diverse malformații congenitale. În 1959, echipa de la Spitalul Colțea a mutat activitatea chirurgicală la Spitalul Fundeni, unde Setlacec și Litarczek au perfecționat și extins aceste tehnici.
Setlacec a fost, de asemenea, un chirurg prolific și un cadru didactic respectat, iar Litarczek a rămas un reper în anestezie și terapie intensivă, contribuind la peste 300 de lucrări științifice și la formarea unei generații întregi de medici. Astăzi, operațiile pe cord deschis și transplanturile cardiace sunt proceduri de rutină, asistate de mașini sofisticate pentru circulație extracorporală și tehnologie de ultimă generație. Dar în 1957, la Colțea, când un chirurg român a oprit inima unui pacient cu apă rece și timp cronometrat, medicina românească s-a aflat pentru câteva momente la frontiera științei mondiale, bazându-se pe ingeniozitate, curaj și dorința de a salva vieți într-un context de resurse limitate.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
