Legătura dintre dieta în sarcină și fața bebelușului. Oamenii de știință au dezvăluit de ce avem nasul mare

Un studiu a descoperit că fața bebelușului poate fi influențată major de ceea ce a mâncat mama în timpul sarcinii. Astfel, nasul mare este o consecință a dietei din sarcină, dacă aceasta este bogată în anumite alimente. 

Diferențele subtile în modul în care arată oamenii, de la forma craniului la cantitatea de cartilaj din nasul lor, sunt create în pântece de gene declanșate de nutriție, spune studiul citat de DailyMail. Conform oamenilor de știință, de vină ar fi proteinele consumate de mamă în timpul sarcinii. 

Carnea, vinovată de nasul mare 

Cu cât este consumată mai multă proteină în timpul sarcinii, cu atât aceste gene, cunoscute sub numele de ‘mTORC1’, devin mai active. Cercetătorii spun că aceasta poate ‘regla fin’ aspectul facial al unui bebeluș ajustând lungimea nasului și lățimea nărilor, forma obrajilor și proeminența maxilarului. 

În timp ce aspectul de bază al unei fețe umane este determinat de genele părinților, frații arată adesea foarte diferit. Chiar și gemenii pot avea trăsături unice și nu identice: „Am descoperit că modularea nivelului de proteină din dieta maternă reglează activitatea mTORC1, rezultând modificări subtile, dar distincte, în forma craniofacială a embrionilor.”  Ei au spus că acest lucru duce la un ‘spectru’ de trăsături faciale diferite, adică practic, poate influența mărimea nasului. 

Mai puține proteine în dietă, secretul trăsăturilor „fine”

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de soareci și pești gestanți. Aceștia au primit diete diferite, iar cercetătorii au descoperit că acest lucru a modificat semnalizarea mTORC1 în uterele lor, dându-le descendenților anumite caracteristici faciale. 

Dietele bogate în proteine au dus la trăsături faciale mărite, cu maxilare mai pronunțate și cartilaje nazale mai groase. În schimb, hrănirea mamelor cu alimente mai puțin proteice a dus la fețe mai subțiri și trăsături faciale mai ascuțite. 

Deși fenomenul este încă studiat de către cercetători, studiul ar putea face lumină într-o problemă genetică ce a ridicat mereu semne de întrebare.