Simona Ionescu / Redactor Șef

Cercetătorii trag un semnal de alarmă. Mâncarea nesănătoasă provoacă daune de durată la nivelul creierului

Cercetătorii trag un semnal de alarmă. Mâncarea nesănătoasă provoacă daune de durată la nivelul creierului
Mâncarea nesănătoasă e gustoasă, dar dăunătoarea creierului, spune un nou studiu. Ce au descoperit cercetătorii.

Cercetătorii susțin că o mâncarea bogată în grăsimi și zaharuri poate duce la probleme ale creierului. Un studiu a arătat că dietele nesănătoase deteriorează memoria la șobolanii hrăniți cu aceste alimente de la o vârstă fragedă.

Perturbă acetilcolina

Acest lucru pare să se datoreze faptului că dietele bogate în zaharuri simple și grăsimi saturate perturbă acetilcolina, un neurotransmițător cheie din creierul animalelor implicat în memorie. „Ceea ce observăm nu doar în această lucrare, ci și în alte lucrări recente ale noastre, este că, dacă acești șobolani au crescut cu această dietă de junk food, atunci au aceste tulburări de memorie care nu dispar”, spune Scott Kanoski, cercetător în neuroștiințe la University of Southern California.

Riscul de îmbolnăvire cu Alzheimer

Cercetări recente au stabilit o legătură între alimentația cu alimente nesănătoase și procesate și riscul de îmbolnăvire de Alzheimer la o vârstă mai înaintată. Deoarece acetilcolina este implicată în memorie și învățare și se epuizează în cazul bolii Alzheimer, o boală neurodegenerativă caracterizată prin probleme de memorie, cercetătorii care au realizat acest studiu s-au întrebat ce ar putea însemna consumul de alimente grase și dulci pentru persoanele tinere pe termen lung.

Obezitatea poate altera capacitatea creierului uman de a detecta starea de sațietate

Mâncarea nesănătoasă duce la îmbolnăvirea creierului

Alte studii sugerează că anumite alimente nesănătoase pot submina controlul creierului asupra apetitului și că obezitatea poate altera capacitatea creierului uman de a detecta starea de sațietate și de a se simți satisfăcut după ce oamenii consumă alimente bogate în zahăr și grăsimi. O constatare comună care se regăsește în aceste studii este că aceste tipuri de alimente, care sunt comune dietelor occidentale, afectează adesea memoria, chiar și atunci când sunt consumate ocazional.

Problemele de memorie persistă și dacă se trece de la mâncarea nesănătoasă la cea sănătoasă

Ce se întâmplă atunci dacă oamenii sau, în acest caz, șobolanii, mănâncă o dietă de tip occidental de la o vârstă fragedă? Echipa de cercetători a hrănit șobolanii cu o dietă cu alimente bogate în grăsimi și zaharuri de la vârsta de 26 până la 56 de zile, o perioadă care este paralelă cu adolescența umană, când creierul trece printr-o dezvoltare semnificativă. Un alt grup de șobolani de aceeași vârstă a mâncat în schimb hrană sănătoasă.

La testele de memorie, șobolanii care au urmat dieta de tip cantină nu au putut identifica obiecte noi într-o scenă pe care o exploraseră cu câteva zile înainte sau dacă un obiect familiar se mișcase ușor, în timp ce grupul de control a reușit. Aceste probleme de memorie au persistat chiar și atunci când grupul care a consumat junk food a trecut la mâncarea sănătoasă timp de 30 de zile, în ceea ce echivalează cu vârsta adultă.

Niveluri reduse ale unei proteine care transportă acetilcolina în hipocampusâ

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că grupul de junk food avea niveluri reduse ale unei proteine care transportă acetilcolina în hipocampus, o regiune a creierului care ajută la consolidarea amintirilor și a informațiilor spațiale. Imagistica ulterioară a arătat că această reducere a afectat semnalizarea acetilcolinei la animalele care au avut performanțe slabe la sarcina de memorare, în timp ce medicamentele care au determinat celulele din hipocampus să elibereze acetilcolină au restabilit abilitățile de memorare ale animalelor.

„Semnalizarea acetilcolinei este un mecanism care le ajută să codifice și să își amintească aceste evenimente, analog cu memoria episodică la oameni, care ne permite să ne amintim evenimente din trecut”, explică Anna Hayes, autorul principal și cercetător în domeniul nutriției la USC.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre