O echipă de cercetători a reușit să explice de ce, în cazuri foarte rare, vaccinul împotriva COVID-19 a fost asociat cu cheaguri de sânge severe. Descoperirea ajută la înțelegerea reacțiilor numite VITT și ar putea face viitoarele vaccinuri pe bază de adenovirus mai sigure.
În timpul pandemiei, vaccinul Covid-19 produs de Johnson & Johnson a fost administrat la milioane de persoane din întreaga lume. Deși majoritatea oamenilor nu au avut probleme, au existat cazuri rare în care persoane vaccinate au dezvoltat cheaguri de sânge grave, o afecțiune numită Vaccine-Induced Thrombotic Thrombocytopenia (VITT).
Acum, cercetătorii au descoperit mecanismul care ar putea explica aceste reacții. Studiul, realizat de specialiști de la Flinders University din Australia, arată că problema nu apare din cauza vaccinului în sine, ci din modul în care sistemul imunitar reacționează în situații extrem de rare.
Cum apar cheagurile rare de sânge după vaccinul împotriva Covid-19
Vaccinul Covid-19 Johnson & Johnson folosește un adenovirus inactiv pentru a introduce informația necesară în organism, astfel încât corpul să producă proteina spike și să învețe să recunoască virusul.
În unele cazuri foarte rare, sistemul imunitar confundă proteina adenovirusului cu o proteină normală din sânge, care este numită PF4. Această confuzie declanșează formarea unor anticorpi care atacă trombocitele și pot duce la apariția cheagurilor de sânge periculoase.
Foto: Pixabay
Cercetătorii spun că este un fenomen asemănător cu unele reacții autoimune, în care corpul reacționează exagerat și afectează propriile celule.
Important de reținut: aceste reacții sunt extrem de rare și nu apar la majoritatea persoanelor vaccinate.
Cât de des apare VITT
Datele din SUA arată că, în 2021, autoritățile sanitare au identificat aproximativ 15 cazuri confirmate de VITT după vaccinul Johnson & Johnson, majoritatea la femei între 18 și 59 de ani.
În Europa au fost raportate câteva sute de cazuri, însă în contextul a zeci de milioane de vaccinări.
Foto: Pixabay
Medicii spun că simptomele au apărut de obicei între 6 și 15 zile după vaccinare și au inclus: dureri severe de cap, dificultăți de respirație, dureri abdominale, umflarea picioarelor.
Deși rară, VITT poate fi gravă. Unele studii estimează o rată de mortalitate de peste 20% în cazurile severe, mai ales dacă apare hemoragie cerebrală sau număr foarte scăzut de trombocite.
De ce este importantă descoperirea
Explicarea mecanismului din spatele VITT este considerată un pas major pentru siguranța vaccinurilor.
Dacă cercetătorii înțeleg exact cum apare reacția, viitoarele vaccinuri pe bază de adenovirus pot fi modificate pentru a evita declanșarea anticorpilor periculoși.
Acest lucru este important mai ales pentru țările unde aceste vaccinuri sunt mai ușor de transportat și depozitat decât cele bazate pe tehnologia ARN mesager.
Ce înseamnă pentru viitorul vaccinurilor
Vaccinurile pe bază de adenovirus sunt folosite nu doar pentru Covid-19, ci și în cercetări pentru alte boli. Descoperirea mecanismului VITT ar putea face aceste vaccinuri: mai sigure, mai eficiente, mai ușor de adaptat.
Cercetătorii spun că este posibil ca problema să fie prevenită complet prin ajustări minore ale formulei vaccinului, conform Doctorul Zilei.
Cât de mare este riscul real
Specialiștii subliniază că beneficiile vaccinării au fost mult mai mari decât riscurile. Cheagurile asociate vaccinului Johnson & Johnson au fost extrem de rare, iar Covid-19 în sine poate provoca cheaguri de sânge mult mai frecvent.
În plus, autoritățile medicale au actualizat ghidurile și au monitorizat atent reacțiile adverse, ceea ce a dus la tratamente mai rapide și la reducerea riscurilor.
Vaccinurile viitorului, mai sigure
Descoperirea cercetătorilor de la Flinders University aduce o explicație clară pentru cazurile rare de VITT după vaccinul Johnson & Johnson. Înțelegerea mecanismului nu doar că liniștește multe întrebări, dar deschide drumul către vaccinuri mai sigure în viitor.
Cheagurile de sânge asociate cu vaccinul Covid-19 rămân extrem de rare, însă cercetările arată cum știința poate identifica riscurile și le poate transforma în soluții pentru sănătatea publică.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
