Produsele culinare care nu au lipsit niciodată din meniul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Un aliment folosit de mii de ani ține glicemia sub control

Potrivit istoricilor, ziua primului domnitor al Principatelor Unite începea devreme între orele 6.00-7.00, iar micul dejun era un moment de reflecție, departe de tumultul politic al epocii. Ce conținea meniul lui Alexandru Ioan Cuza.

Micul dejun era luat de obicei singur sau în compania apropiaților, iar domnitorul era cunoscut pentru moderația sa, contrar fastului asociat cu elitele vremii. Chiar dacă gastronomia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost influențată de bucătăria otomană, franceză și austro-ungară, Cuza a rămas întotdeauna fidel simplității și bucatelor moldovenești.

Mic dejun cu ouă moi, brânză de burduf și pâine de casă

Micul dejun includea întotdeauna ouă moi, brânză de burduf, așezată pe o felie generoasă de pâine de casă, cu coajă crocantă, proaspăt scoasă din cuptorul cu lemne.

În funcție de sezon, domnitorul prefera ceapa verde sau ridichile proaspete, alături de un pahar cu lapte dulce sau lapte prins. La finalul micului dejun, Cuza bea un ceai negru sau o cafea turcească, pregătită la ibric.

Domnitorul respecta posturile cu strictețe

Obiceiurile alimentare ale domnitorului erau strâns legate de viața spirituală. Motivat de soția sa, doamna Elena, dar și de convingerea personală,

Cuza ținea posturile cu strictețe, considerând că renunțarea la carne, grăsimi și brânzeturi era benefică pentru sănătate. Singura excepție era vinul, pe care îl considera „de post”, după cum relatează scriitorul Grigore Băjenaru în cartea sa „Mici povestiri despre oameni mari”.

În Postul Crăciunului, domnitorul se delecta cu ciorbă de linte

Potrivit unei scrieri a vremii, invitat în Postul Crăciunului la masa la mitropolitul primar al țării, Alexandru Ioan Cuza a mâncat pilaf cu hribi sau tocană de legume, precum și ciorbă de linte.

Din acel moment, se spune că aceasta a devenit favorita sa. Potrivit specialiștilor, lintea, consumată de mii de ani, contribuie semnificativ la sănătatea inimii datorită conținutului ridicat de fibre solubile, care reduc nivelul colesterolului rău. Studiile au aratăt că fibrele din linte pot să scadă riscul de boli cardiovasculare cu până la 11%.

Potasiul și magneziul din linte ajută la reglarea tensiunii arteriale, lintea stabilizând și nivelul zahărului din sânge, fiind recomandată în prevenția și gestionarea diabetului de tip 2. Fibrele insolubile din linte stimulează tranzitul intestinal, prevenind constipația și reducând riscul de afecțiuni digestive.

Sursă foto: bucurestiivechisinoi