Simona Ionescu / Redactor Șef

Rubarba, planta-minune care regenerează celulele hepatice. Frunzele sunt toxice

Rubarba, planta-minune care regenerează celulele hepatice. Frunzele sunt toxice
Confundată adesea cu un fruct, rubarba este o plantă originară din Tibet, care, ulterior, a fost cultivată şi în Europa. Datorită multiplelor beneficii pe care le are, în vechime, a fost mai scumpă decât şofranul, considerat cel mai scump condiment din lume, mai valoros decât aurul. De la rubarbă se consumă doar tija. Frunzele sunt toxice şi pot fi chiar fatale.

Rubarba, denumită şi Rabarbăr, Rabarbară sau Reventul, este o plantă ierboasă perenă, ce poate creşte până la doi metri. Ea se foloseşte în preparatele culinare şi în medicină. Este considerată o plantă-minune care regenerează celulele hepatice.

Rubarba, planta-minune care regenerează celulele hepatice

Rubarba are proprientăţi anti-cancer care reduc riscul de cancer şi dezvoltarea anormală a celulelor, spun studiile de specialitate. Datorită conţinutului mare de fibre, rubarba este indicată în cazurile de indigestie.

Rubarba proaspătă rece ajută la echilibrarea acizilor stomacali şi la reglarea digestiei. De asemenea, este tonică şi regeneratoare a celulelor hepatice, scade tensiunea arterială şi reduce colesterolul rău. Nu este recomandat consumul de rubarbă persoanelor care suferă de gută.

Rubarba reduce şi presiunea arterială şi este benefică şi pentru femeile aflate la menopauza. Are şi proprietăţi antibacteriene şi ajută la inhibarea afecţiunilor produse de stafilococul auriu. Vitamina K din rubarbă reduce rezistenţă organismului la insulină şi ajută la tratarea afecţiunilor renale.

Rubarba poate fi periculoasă

Chiar dacă are multiple proprientăţi şi s-a dovedit că luptă împotriva cancerului, persoanele care au cancer ar trebui să discute înainte cu medicul.

De la rubarbă se consumă doar tija. Frunzele sunt toxice şi pot fi chiar fatale. Conţin oxalaţi, toxine puternice, otrăvitoare, care sunt foarte periculoase dacă sunt consumate în cantităţi mari. Mâncatul în cantităţi mari de frunze poate cauza dificultăţi în respiraţie şi arsuri ale cavităţii bucale şi a gâtului.

Din rubarbă se mai prepar tarte, gemuri, jeleuri sau plăcinte.

Cum se face dulceața de rubarbă

O rețetă ușoară pentru dulceață, perfectă pentru micul dejun sau pentru clătite.

În primul rând vă trebuie o cratiță largă (cam de 40 cm), în care puneți, pe rând, 400 gr. de rubarbă spălată și tăiată în bucăți de 2 cm, 400 grame de căpșuni spălate, curățate de codițe și feliate, 400 grame de zahăr și o lingură de zeamă de lămâie.

Cratița se pune pe foc, la foc mediu, până când începe să fiarbă dulceața, adică atunci când se formează o spumă la suprafața cratiței. Trebuie spus că această spumă trebuie îndepărtată, ori de câte ori se formează, cu o lingură.  După apariția spumei reduceți focul de la mediu, la mic și mai lăsați să fiarbă, amestecând ocazional cu o lingură de lemn sau silicon.

Ca să verificați dacă dulceața a fiert suficient, puneți o linguriță de sirop pe o farfurie și dacă are o consistență asemenea mierii de albine și dacă fructele sunt translucide, confiate, puteți opri aragazul.

Dacă dulceața este gata, luați oala de pe plită și adăugați o lingură cu extract de vanilie.

Apoi pregătiți patru borcane spălate și sterilizate pe care le umpleți cu dulceața caldă și le puneți capace. Borcanele se acoperă cu un prosop si se lasă până se răcesc complet, după care le puteți depozita în camară. Dulceața este bună la micul dejun sau pentru clătite și fursecuri.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre