Un proiect de ordin pregătit de CNAS stârnește nemulțumirea pacienților cu cancer și medicilor implicați în domeniu. Dr. Șerban Negru, reputat oncolog, fondatorul și președintele OncoHelp identifică trei probleme majore și avertizează asupra unei discriminări între sistemul public și cel privat.
Șerban Negru pune punctul pe „i” în furtuna din sistemul medical declanșată după anunțul CNAS. „Pacientul trebuie să decidă unde vrea să fie tratat”, arată reputatul oncolog.
Un nou proiect de ordin elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) provoacă îngrijorare în rândul pacienților oncologici și al furnizorilor de servicii medicale. Documentul propune ca accesul clinicilor private la programele naționale de sănătate să fie condiționat de capacitatea sistemului public de a prelua pacienții.
În practică, dacă autoritățile vor considera că spitalele de stat pot asigura tratamentele necesare, accesul pacienților la serviciile decontate din mediul privat ar putea fi restrâns.
Măsura vizează programe naționale esențiale precum oncologia, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, transplantul, investigațiile PET-CT, bolile rare și endometrioza.
Federația Bolnavilor de Cancer avertizează asupra consecințelor
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) susține că proiectul riscă să afecteze grav accesul la tratament pentru mii de pacienți. Reprezentanții pacienților se tem că limitarea accesului la clinicile private va duce la creșterea timpilor de așteptare pentru investigații, diagnostic și tratament, într-un domeniu în care fiecare zi poate conta pentru supraviețuire.
Totodată, organizația reclamă faptul că proiectul nu prezintă o evaluare clară privind numărul pacienților afectați și nici impactul regional al măsurii.
Dr. Șerban Negru: „Problema fundamentală este una de discriminare”
Una dintre cele mai ferme reacții vine din partea reputatului oncolog dr. Șerban Negru, președintele și fondatorul OncoHelp, unul dintre cele mai mari centre oncologice din România, cu o misiune declarată în sprijinirea pacienților cu cancer prin servicii de diagnostic, tratament și îngrijire oncologică. Aici au fost derulate inclusiv studii în premieră regională, iar unele din serviciile oferite pacienților sunt unice la nivel național. De asemenea, accesul la toate serviciile centrului sunt gratuite.
Dr. Șerban Negru este fondatorul și președintele OncoHelp, unul din cele mai mari centre oncologice din România
Dr. Șerban Negru consideră că întreaga dezbatere pornește de la o prevedere legislativă greșită.
„Problema fundamentală rămâne acea prevedere din lege care spune că serviciile private pot accesa programele de sănătate doar în condițiile în care exced capacitatea serviciilor publice. Asta e o prevedere complet neconcurențială din punctul nostru de vedere. Ar trebui lăsat pacientului posibilitatea să aleagă orice servicii sunt la dispoziție, fie că sunt în privat, fie că sunt la public, și să meargă acolo unde își doresc să meargă”, a declarat, în exclusivitate pentru Rețete și Vedete, cunoscutul oncolog.
Potrivit medicului, actuala formulă transformă sistemul privat într-un simplu furnizor de rezervă pentru sistemul public.
„Nu privatul să fie pus în situația de a completa doar serviciile publice acolo unde exced. Toată discuția de astăzi se referă la o situație care apare din acea prevedere, care din punctul nostru de vedere ar trebui să dispară complet. Și ar trebui lăsat pacientul să decidă unde vrea să fie tratat”, a mai arătat acesta.
Prima problemă: limitarea dreptului pacientului de a alege
Dr. Negru susține că principala vulnerabilitate a proiectului este restrângerea libertății pacientului de a alege medicul și unitatea sanitară în care dorește să fie tratat. În opinia sa, criteriul esențial ar trebui să fie nevoia și opțiunea pacientului, nu apartenența furnizorului la sistemul public sau privat.
A doua problemă: pacientul nu plătește nici la privat, nici la stat
Medicul atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat în dezbatere: tratamentele incluse în programele naționale sunt gratuite pentru pacient indiferent de locul în care sunt efectuate.
„Mai este un lucru foarte important, care nu este menționat. Există o prevedere legală care spune că privații nu pot să adauge coplată pe serviciile care sunt acoperite de programele naționale. Prin urmare, pacientul beneficiază gratuit de serviciile respective, fie că e la privat, fie că e la public”, ne-a mai spus dr. Șerban Negru.
În aceste condiții, spune specialistul, nu există o justificare pentru limitarea accesului la furnizorii privați.
„Așadar, nu văd motivul pentru care privatul să fie dezavantajat în această situație în care, de fapt, pacientul nu plătește nimic nici într-o parte, nici în altă”, arată acesta.
A treia problemă: sunt afectate inclusiv organizațiile non-profit
Un alt argument invocat de oncolog este faptul că proiectul nu face diferența între companiile private cu scop comercial și organizațiile non-profit care oferă servicii medicale gratuite.
„Mai e și un al treilea aspect. Când se vorbește de servicii private, se vorbește de situații în care există companii sau firme care oferă servicii pentru profit. Dar sunt și servicii non-profit, așa cum suntem noi. Noi suntem o entitate non-profit, un ONG. Suntem considerați de Minister un serviciu privat, dar în realitate oferim aceleași servicii ca și un spital public: toți pacienții noștri sunt internați gratuit, sunt tratați gratuit”, a declarat dr. Șerban Negru.
Oncologul Șerban Negru subliniază că numeroase servicii medicale importante, inclusiv o mare parte dintre serviciile de paliație, sunt oferite de organizații non-guvernamentale.
„Foarte multe servicii medicale în programe sunt oferite de ONG-uri. De exemplu, majoritatea serviciilor din paliație sunt ONG-uri. Și atunci, de ce această prevedere care discriminează și favorizează doar serviciile publice? Aici mi se pare că e o problemă fundamental greșită, din capul locului”, arată specialistul.
„Discuția tehnică nu și-ar mai avea sensul”
În concluzie, reputatul oncolog consideră că dezbaterea actuală despre modul în care se calculează capacitatea sistemului public este una secundară.
„Discuția asta tehnică, cum aplicăm o formulă matematică pentru a vedea dacă exced serviciile publice necesare, e o discuție colaterală, care ar trebui să fie eliminată de prevederea respectivă. În momentul în care eliminăm prevederea inițială, care face discriminarea de care pomeneam, discuția nu-și mai are sensul”, a concluzionat acesta.
FABC amenință cu acțiuni în instanță
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) cere retragerea imediată a proiectului și organizarea unor consultări reale cu organizațiile de pacienți.
În cazul în care ordinul va fi adoptat în forma actuală, reprezentanții federației au anunțat că sunt pregătiți să atace măsura atât în instanțele din România, cât și la nivel european, argumentând că sunt afectate drepturile fundamentale ale pacienților și libertatea de alegere a serviciilor medicale.
FEPAM cere suspendarea proiectului și publicarea studiilor de impact
Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM) solicită suspendarea procesului de adoptare a modificărilor propuse de CNAS și organizarea unei dezbateri publice la nivel național privind impactul pe care aceste măsuri l-ar putea avea asupra accesului pacienților la diagnostic și tratament.
Reprezentanții federației susțin că România nu se află într-o situație de excedent de capacitate medicală, ci se confruntă deja cu liste de așteptare, deficit de personal și diferențe importante de acces la servicii medicale între regiuni. În aceste condiții, orice restrângere a utilizării infrastructurii medicale existente trebuie fundamentată pe date concrete și analize transparente.
Potrivit FEPAM, dezbaterea nu ar trebui să fie despre competiția dintre sistemul public și cel privat, ci despre dreptul pacientului de a beneficia de diagnostic și tratament în cel mai scurt timp posibil, utilizând toate resursele medicale disponibile în sistem.
Federația solicită CNAS să publice documentele care au stat la baza proiectului aflat în transparență decizională, inclusiv evaluările privind impactul asupra numărului de pacienți incluși în programele naționale, timpul de acces la diagnostic și tratament, capacitatea reală a sistemului public de a prelua serviciile vizate, costurile generate de eventualele întârzieri și efectele asupra continuității îngrijirilor pentru pacienții oncologici deja aflați în tratament.
FEPAM: Deciziile trebuie luate pe baza datelor, nu a presupunerilor administrative
Organizația atrage atenția că orice limitare a accesului la servicii medicale furnizate de unități acreditate și aflate în contract cu CNAS trebuie justificată printr-un interes public clar și demonstrabil.
Reprezentanții FEPAM invocă inclusiv prevederile constituționale privind dreptul la ocrotirea sănătății și principiile care stau la baza legislației privind drepturile pacientului, respectiv accesul la servicii medicale, continuitatea îngrijirilor și libertatea de alegere a furnizorului aflat în relație contractuală cu sistemul de asigurări de sănătate.
Federația subliniază că experiența europeană demonstrează eficiența utilizării complementare a capacităților publice și private pentru reducerea timpilor de așteptare și creșterea accesului la tratament. În lipsa unor studii de impact făcute publice, susține FEPAM, nu există dovezi că modificările propuse de CNAS ar reduce costurile sau ar îmbunătăți accesul pacienților la servicii medicale.
FEPAM solicită organizarea unei dezbateri naționale cu participarea organizațiilor de pacienți, a furnizorilor publici și privați, a experților în politici de sănătate, precum și a reprezentanților CNAS și ai Ministerului Sănătății.
Comunicatul este asumat de Consiliul Director al FEPAM, format din președintele federației, dr. Adrian Bădescu, CEO al Clinicilor Medici’s, și vicepreședinții Mihaela-Venoria Proicea, dr. Adina Alberts, Maria-Magdalena Popescu-Biclineru, Mihaela-Florentina Bănicioiu, Laura-Mariana Butunoi, conf. dr. Valeriu-Bogdan Popa, prof. dr. Cristian-Sebastian Vlad și Roxana Dumitrașcu.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
