„Simetric, niciodată identic”: o remarcabilă expoziție de pictură care conexează artiști din generații diferite

Deschisă în perioada 10 noiembrie 2022 — 4 martie 2023 și curatoriată de Diana Marincu, expoziția face parte dintr-un demers strategic al Fundației Art Encounters de a crea conexiuni între diferite generații de artiști, înlesnind astfel o contextualizare mai conceptuală a operelor lor, nu doar una cronologică.

Cu numai câteva luni înainte ca Timișoara să devină Capitală Culturală Europeană, două artiste care pictează, Ioana Bătrânu și Adela Giurgiu, devenite protagonistele unei remarcabile expoziții ce include și o a treia voce, a cineastei franceze de origine belgiană Agnès Varda (1928 – 2019).

Titlul expoziției este inspirat de un citat regăsit într-unul din filmele sale scurte, Les Dites Cariatides. Cineasta exploatează imaginea cariatidelor din Paris pentru a sugera o mai atentă privire asupra structurilor de sprijin, uneori invizibile, pe care se bazează existența umană. Filmul Ulise clarifică, la rândul lui, o mai veche întrebare despre relația dintre realitate și reprezentare artistică, funcționând ca o reflecție vizuală asupra scrierilor lui Roland Barthes.

Cine sunt artistele care își expun picturile

Născută în 1960, Ioana Bătrânu este cunoscută pentru o operă curajoasă, prolifică și însemnată, prezentă public încă de la mijlocul anilor 1980. Aceea a fost o perioadă dură, care și-a lăsat amprenta asupra destinului artistei. „Pictura Ioanei Bătrânu absoarbe realitatea cotidiană, marginalitatea existenței și contradicțiile spațiilor în care trăim, marcate de norme sociale impuse și autoimpuse.

Tensiunea picturilor sale este potențată de expresia pensulației și de cromatica la care recurge, iar recurența temelor (Interioarele melancolice, Fecioarele, Grădinile închise, Păpușile și altele) fixează un stil personal de o impresionantă valoare și forță vitală. Tipologiile spațiale cu care lucrează artista amintesc de „speciile de spații” pe care Georges Perec le vedea ca extensii ale memoriei: „spațiul ca inventar, spațiul ca invenție””, arată curatorul expoziției.

Mai tânăra ei colegă de breaslă, Adela Giurgiu în vârstă de 32 de ani, revine aproape obsesiv la câteva teme care-i populează atelierul pictural și care, privite laolaltă, par să contureze un univers marcat de alienare, dedublare, izolare și visare, toate acestea amplificate de tensiunile spațiilor în care se plasează. „Motivul umbrei poate sugera atât arhetipul jungian, cât și o metaforă a timpului, desprinsă parcă din scrierile lui Haruki Murakami despre lumi atemporale și planuri subterane, unde umbra se poate decupa, la granița dintre realitate și ficțiune.

Picturile recente ale Adelei Giurgiu (ciclurile You and Your Shadow, Lost but Found, Apparition și altele) contribuie la un dialog cu temele predilecte ale Ioanei Bătrânu, hrănind aceeași atmosferă solitară și apăsătoare, în care doar imaginația poate săpa mici fante de lumină și poate, prin repetiție, să redea rolul fundamental al cunoașterii vizuale”, se mai arată în discursul expoziției.