Sindromul K, boala care a salvat oamenii pe timp de război. A fost lansată de un grup de medici

Sindromul K, boala care a salvat oamenii pe timp de război. A fost lansată de un grup de medici
În toamna anului 1943, soldații germani din Italia au început să-i adune pe evreii italieni și să-i deporteze - 10.000 de persoane au fost trimise în lagăre de concentrare în timpul celor aproape doi ani de ocupație nazistă. Majoritatea nu s-au mai întors acasă niciodată. Dar, la Roma, un grup de medici a salvat cel puțin 20 de evrei de la o soartă similară, diagnosticându-i cu sindromul K, o boală mortală, desfigurantă și contagioasă.

Spitalul Fatebenefratelli, vechi de 450 de ani, este amplasat pe o insulă mică în mijlocul râului Tibru din Roma, chiar vizavi de ghetoul evreiesc. Când naziștii au făcut raid în zonă, la 16 octombrie 1943, o mână de evrei au fugit la spitalul catolic, unde au primit rapid dosare pe care scria „Sindromul K”.

Mai deștepți decât asupritorii

Totodată, boala nu exista în niciun manual de medicină. De fapt, nu exista deloc. Era un nume de cod inventat de medicul și activistul antifascist Adriano Ossicini, pentru a ajuta la distingerea între pacienții adevărați și ascunzătorii sănătoși.

Boala falsă a fost un rod al imaginației: Camerele în care se aflau bolnavi de „Sindromul K” erau desemnate ca fiind periculos de infecțioase – ceea ce îi împiedica pe inspectorii naziști să intre – iar copiii evrei erau instruiți să tușească, imitând tuberculoza, atunci când soldații treceau prin spital.

Vittorio Sacerdoti – Sindromul K

„Naziștii au crezut că este vorba de ceva asemnănător tuberculozei și au fugit ca iepurii”, a declarat pentru BBC, în 2004, Vittorio Sacerdoti, un medic evreu care lucra la acel moment la spital, sub un nume fals. Un alt medic care a orchestrat minciuna salvatoare de vieți a fost chirurgul Giovani Borromeo, recunoscut mai târziu de organizația israeliană de comemorare a Holocaustului Yad Vashem ca fiind un adevărat erou.

Casa vieții

Fatebenefratelli a fost onorat cu titluatura „Casă a vieții” de către Fundația Raoul Wallenberg, o organizație americană dedicată onorării actelor eroice din timpul Holocaustului. Cu această ocazie, Ossicini, în vârstă de 96 de ani, a acordat un interviu ziarului italian La Stampa despre inventarea bolii:

Dr. Ossicini

„Sindromul K a fost pus pe actele pacienților pentru a indica faptul că persoana bolnavă nu era deloc bolnavă, ci evreică. Am creat acele hârtii pentru evrei ca și cum ar fi fost pacienți obișnuiți, iar în momentul în care trebuia să spunem de ce boală suferă… Era Sindromul K, ceea ce însemna „Admit un evreu”, ca și cum ar fi fost bolnav, dar toți erau sănătoși.

 

Ideea de a-i spune Sindromul K, ca Kesserling sau Kappler, a fost a mea”, a declarat medicul și activistul antifascist Adriano Ossicini.

Dr. Ossicini

Albert Kesserling a fost comandantul german care supraveghea ocuparea Romei. Șeful SS Herbert Kappler fusese instalat în funcția de șef al poliției orașului și, mai târziu, avea să fie creierul masacrului de la Ardeatine, o ucidere în masă a evreilor și prizonierilor politici italieni în 1944.

Sindromul K a salvat mame și copii

„Lecția experienței mele a fost că trebuie să acționăm nu de dragul interesului propriu, ci pentru principii”, a declarat Ossicini. „Orice altceva este o rușine”.

Relatările despre câți evrei italieni au fost salvați de Spitalul Fatebenefratelli variază de la câteva zeci, la sute, dar mărturiile supraviețuitorilor adunate de Yad Vashem confirmă faptul că cel puțin alte câteva vieți au fost salvate după 16 octombrie. Mai multe familii cu copii mici s-au adăpostit acolo pe parcursul iernii, până când forțele germane au măturat din nou spitalul în mai 1944. Una dintre participantele la ceremonia Wallenberg, Luciana Tedesco, în vârstă de 83 de ani, a fost ascunsă în siguranță în spital, pe când era copil mic, în timpul ultimului raid.

Comunitatea evreiască din Italia este una dintre cele mai vechi din Europa, iar sindromul K este una dintre numeroasele anecdote din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, despre italieni obișnuiți care au întreprins acțiuni extraordinare pentru a salva viețile unor concetățeni.