A trecut de la agonie la extaz, dar Dumnezeu a fost bun și i-a împlinit visul. Ce a făcut Smaranda Brăescu pentru a ajunge prima femeie parașutist a țării.

Smaranda Brăescu, Regina înălțimilor. Povestea primei femei parașutist din România

S-a născut pe 21 mai 1897, la Galați, în comuna Buciumeni și a văzut întâmplător un avion când făcea Școala Profesională din Bârlad. Avea doar 12 ani, dar a știut din acel moment care va fi drumul său. Vroia să devină „pilotă” și să aibă avionul său, așa cum le-a mărturisit părinților.

Șase ani mai târziu a primit botezul aerului, zburând cu un avion „Farman”, fabricat de meşteri români, din lemn şi pânză. La manșa acestuia s-a aflat sublocotenentul D. Naidinescu, comandantul escadrilei de la Tecuci.

“Mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”

În 1928, fiind studentă la Belle Arte, asistă la un miting aviatic și e fascinată de lansările cu paraşuta. Soarta face ca în acel loc să-l cunoască pe Heinecke, inginer constructor și paraşutist. În scurt timp, Smaranda execută primul salt cu parașuta de la 600 m înălțime.

“Cădeam, cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată senzaţia căderii vertiginoase. O clipă nesfârşită şi deodată o smucitură, care curma fâlfâitul paraşutei în desfăşurare. Se deschisese şi eram salvată. Făcui ochii mari şi privii în jur… apoi mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie…

Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniştită paraşuta. Dl Heinecke m-a îmbrăţisat şi a strigat: <<Bravo, România!>>”, a mărturisit tânăra ulterior.

Vroia să dobândească recordul mondial

După această mare reușită, Smaranda îi uimește pe toți cu talentul său. A obținut brevetul internațional de parașutist și a început să participe la mitinguri aviatice atât în țară cât și în străinătate. Doar că avea o mare durere în suflet: niciodată nu a fost privită cu ochi buni.

Dar ea avea o altă mare dorință: să dobândească recordul mondial deţinut în Europa, care până atunci îi aparținuse unei nemțoaice. Dar viața Smarandei a luat o întorsătură neașteptată și, în urma unui salt cu parașuta, are mari probleme cu coastele. Nu a avut încotro și a fost obligată să stea șase luni în spital.

A primit Crucea de Aur a virtuții aeronautice de la regele Carol al II-lea

Smaranda nu se lasă și după ce a ieșit din spital, a ajuns la Berlin, de unde și-a cumpărat o parașută specială pentru recorduri. A început antrenamentele alături de un pilot renumit al vremii, Alexandru Papană. În acest timp a fost stabilită și data de omologare a recordului: 2 octombrie 1931.

Și a reușit să plutească asupra Bărăganului 21 de minute și 25 de secunde. A fost cea mai mare reușită, iar bucuria a fost uriașă. Primul record național absolut atât la bărbați cât și la femei pentru. Regele Carol al II-lea a fost impresionat și i-a dăruit cea mai râvnită decorație militară aviatică: Crucea de Aur a virtuții aeronautice.

A doborât și recordul Americii

Stăpână pe ea, Smaranda a plecat la New York pentru a doborî și recordul Americii. Și-a împlinit visul, recordul fiind omologat de Federația Aeronautică Internatională. Știrea că o femeie din România a reușit o asemenea performanță a făcut înconjurul lumii. Numele Smarandei Brăescu va fi scris pentru eternitate în Cartea de Aur a Aviaţiei Mondiale. Ulterior, ea rămâne în SUA și își ia și brevetul de pilot.

A luptat pentru eliberarea Ardealului

Se spune că tot timpul Smaranda a fost văzută în rugăciune, fiind extrem de apropiată de Divinitate. În perioada războiului, s-a alăturat Escadrilei Albe, ca însoțitoare de zbor. A salvat viețile a sute de răniți de pe front, de aceea a fost răsplătită cu Ordinul Crucea Regina Maria. N-a rezistat impusului și s-a încris în Detașamentul VII de voluntari, luptând pentru eliberarea Ardealului.

Îngrijită de măicuțele greco-catolice

După ce războiul a luat sfârșit, Smaranda a devenit din ce în ce mai tristă și a preferat să stea retrasă. Din nefericire, s-a îmbolnăvit de cancer și a fost condamnată la lungi suferințe, fiind îngrijită de măicuțele greco-catolice.

Prima femeie parașutist a României s-a stins pe data de 2 februarie 1948. Își doarme somnul de veci într-un mormânt, fără cruce, la Cimitirul Central din Cluj sub numele de Maria Popescu.

Sursă foto: ziarullumina.ro, a1.ro

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp