Simona Ionescu / Redactor Șef

Cele mai bune 7 filme ale lui Brigitte Bardot care trebuie văzute neapărat

Cele mai bune 7 filme ale lui Brigitte Bardot care trebuie văzute neapărat
„Brigitte Bardot este Franța” spunea prietena ei, Mireille Mathieu, la funeraliile vedetei. Și-a pus amprenta pe cinematografia mondială și locul ei nu va putea fi egalat. Multe  din lungmetrajele în care a jucat sunt considerat de critici filme-cult și vă propunem să descoperiți câteva care trebuie văzute neapărat.

Simbol incontestabil al cinematografiei franceze, Brigitte Bardot a întruchipat, de-a lungul carierei sale, multiple fațete ale feminității: inocența provocatoare din „Și Dumnezeu… a creat femeia”, senzualitatea magnetică din „Disprețul” sau intensitatea dramatică din „Adevărul”. Această retrospectivă a celor mai bune 7 filme ale ei revizitează rolurile care au consacrat-o și au transformat-o într-o figură legendară a marelui ecran.

„Pauza normandă” – regia Jean Boyer (1952)

La doar 18 ani, Brigitte Bardot își face debutul cinematografic sub îndrumarea lui Jean Boyer. Ea o interpretează pe Javotte Lemoine, o tânără frumoasă folosită de mama sa pentru a-l păcăli pe Hippolyte (Bourvil), un bărbat naiv care poate primi o moștenire doar dacă obține certificatul de studii.

Deși filmul este o comedie blândă, turnată în Normandia, experiența a fost extrem de dificilă pentru actriță. Bardot avea să mărturisească mai târziu că acest prim film a fost un adevărat coșmar și că aproape a renunțat la cariera cinematografică.

„Și Dumnezeu… a creat femeia” – regia Roger Vadim (1956)

Acest film o propulsează pe Brigitte Bardot la statutul de sex-symbol mondial. Personajul său, o tânără liberă și provocatoare, este curtat de trei bărbați, iar prezența sa magnetică schimbă definitiv imaginea feminității în cinemaul anilor ’50.

„Mireasa e prea frumoasă” – regia Pierre Gaspard-Huit (1956)

Bardot este Chouchou, o tânără din provincie devenită manechin celebru la Paris, care se îndrăgostește de Michel (Louis Jourdan), iubitul femeii care i-a lansat cariera.

Inițial indiferent, Michel este atras printr-un joc al geloziei vechi de când lumea. Farmecul lui Bardot și eleganța lui Jourdan fac din acest film o comedie romantică ce rămâne irezistibilă chiar și după decenii.

„Vrei să dansezi cu mine?” – regia Michel Boisrond (1959)

În acest film, Brigitte Bardot joacă rolul Virginiei, o femeie hotărâtă care investighează moartea amantei soțului său. Sub acoperirea unei profesoare, ea impresionează prin eleganță și senzualitate, dansând pe tocuri negre și purtând celebra fustă în carouri vichy, care va lansa această modă în Franța.

„Adevărul” – regia Henri-Georges Clouzot (1960)

Filmul spune povestea procesului lui Dominique Marceau, o tânără acuzată că și-a ucis iubitul. Inspirat de un celebru caz real din anii ’50, filmul o arată pe Bardot într-un rol dramatic neașteptat. Interpretarea sa puternică a surprins publicul și criticii, iar actrița considera acest film drept cel mai bun din cariera sa.

„Disprețul” – regia Jean-Luc Godard (1963)

Unul dintre cele mai importante filme ale lui Godard și, probabil, cel mai emblematic rol al lui Brigitte Bardot. Povestea urmărește destrămarea unui cuplu, pe fondul neînțelegerilor și al orgoliilor. Filmul este o meditație asupra iubirii, imaginii și cinemaului, devenind o capodoperă modernă, memorabilă prin atmosfera sa, decorurile spectaculoase și muzica semnată de Georges Delerue.

„Viva Maria!” – regia Louis Malle (1965)

La începutul secolului XX, într-o republică imaginară din America Latină, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau joacă rolul a două dansatoare de music-hall care se alătură unei revoluții din dragoste. Filmul rămâne memorabil mai ales pentru chimia dintre cele două actrițe și pentru celebra scenă de striptease pe ritm de cancan.

Foto: Instagram

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri