Secretul cafelei lui Marghiloman. Rețeta tradițională a celebrei cafele, la „Istorii de bun gust”

Realizatoarea Camelia Moise ne invită azi, 14 decembrie, de la ora 21:00, pe hipodrom, la o întâlnire cu istoria, alături de elitele perioadei interbelice şi cursele de cai, evenimente sportive şi mondene remarcabile ale perioadei.
Despre Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic, jurist, lider conservator şi unul dintre cei mai mari moşieri ai ţării şi prim-ministru al României în anul 1918, cu un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial, se ştie că s-a născut la Buzău, într-o familie de boieri. S-a făcut remarcat în viaţa politică, încadrându-se în gruparea „junimistă” (transformată în 1891 în Partidul Constituţional).

Parlamentar abil, bun orator şi priceput elector, Alexandru Marghiloman a intrat în componenţa mai multor guverne, ca Ministru de Justiţie, Ministru Lucrărilor Publice, Ministru al Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ministru al Afacerilor Străine.

După fuziunea tuturor elementelor conservatoare, în anul 1907, Marghiloman a devenit unul dintre principalii lideri ai Partidului Conservator. Intrarea României în primul război mondial i-a oferit lui Alexandru Marghiloman şansa de a avea un rol decisiv în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918.

Era renumită cafeaua „marghilomana”

Se spune că Alexandru Marghiloman era un mare băutor de cafea. Cafeaua este una dintre cele mai răspândite licori aromate şi se prepară în nenumărate feluri, fiecare ţară având specialitatea ei. În România, istorie a scris renumita „marghilomană“, intrată în vocabularul uzual după Primul Război Mondial.

„Istoria naşterii acestei cafele este deosebită. Unchiul meu, Alexandru Marghiloman, era la vânătoare şi a cerut o cafea. Nu mai aveau apă, dar aveau cognac. Au spus atunci, „De ce nu?”. Dar nu poţi să pui în cafea în loc de apă, cognac şi să bei, pentru că te ia de cap. Au fiert cafeaua în ibrice aşezate pe nisip încălzit cu cărbuni, ca pe una turcească şi când alcoolul s-a evaporat, rezultatul a fost splendid. Nu te îmbeţi şi savurezi o aromă delicioasă. Specialitatea a primit numele: „marghilomana”. În Bucureşti a existat o cafenea cu numele de „Marghilomana” , care apoi s-a transformat în „Casa Marghiloman”.

Am decis acum să scoatem pe piaţă „Cafeaua Marghiloman”, cu istorie adevărată. Va fi un pachet promoţional care va conţine cafea, o sticlă mică de cognac şi două ceşti mici, fără toartă, aşa cum folosea unchiul meu, cu emblema lui, cele două potcoave. Dincolo de faptul că nu trebuie să ne uităm istoria, încasările de pe pachetele promoţionale le vom dona Secţiei Oncologice a Spitalului Fundeni, care are nevoie de sprijin”, a spus Irina Vlăduca-Marghiloman la „Istorii de bun gust”, în ediţia de joi, 14 decembrie, de la ora 21:00, la TVR 2.

Caii, marea pasiune. Zori de zi, calul preferat

Pe lângă politică, marea pasiune a marelui om politic Alexandru Marghiloman au fost caii. La marginea Buzăului, fostul prim-ministru deţinea prima bază hipică din România, cu hipodrom, grajduri şi personal calificat. Tot aici s-au conturat importante decizii istorice şi s-au perindat personalităţi ale vremii, precum regina Maria şi Nicolae Iorga.

În secolul trecut, România se afla între cele mai importante ţări europene în ceea ce priveşte cursele de cai. Primul Derby Român s-a alergat în iulie 1875 la București pe distanța de 2000 m și a fost câștigat de iapa Gizelda a lui Alexandru Balș. Cel care a câștigat cele mai multe Derby-uri a fost Alexandru Marghiloman, cunoscut ca și “părintele hipismului românesc”.

Calul său favorit purta numele Zori de zi, iar fostul om politic a câștigat în timpul vieții de 25 de ori Derby Român, iar după decesul său (10 mai 1925), un cal care se născuse cu puțin timp înainte ca el să moară a câștigat în 1928 ultimul Derby Român pentru Grajdul Marghiloman, al 26-lea.

Irina Vlăduca-Marghiloman a înţeles valoarea moştenirii hipice lăsate de strămoşul său ilustru şi încearcă astăzi să o readucă la viaţă. Din anul 2022, Complexul hipic Marghiloman a intrat în reabilitare.