Simona Ionescu / Redactor Șef
Ministrul Alexandru Rafila intervine în scandalul zecilor de milioane de vaccinuri anti-Covid cumpărate fără rost. Așa cum s-a aflat, DNA investighează un dosar cu un prejudiciu halucinant, România a cheltuit 2,5 miliarde de lei pentru 35 de milioane de doze de vaccin. O treime dintre acestea au trebuit deja distruse, ele nefiind folosite și expirând, a confirmat ministrul Rafila. În prezent, procurorii anticorupție anchetează afacerea cu un prejudiciu de un miliard de euro, în care sunt implicați trei politicieni.
Sunt cercetați și se cere aviz pentru începerea urmăririi penale fostul premier Florin Cîțu (PNL) și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu (USR) și Ioana Mihăilă (USR), în dosarul legat de achiziția vaccinurilor anti-Covid. Totodată, procurorii au solicitat ridicarea imunității în cazul lui Florin Cîțu, în timp ce ceilalți doi pot fi anchetați direct, ei nemaiavând statutul de demnitari. Surse judiciare au declarat pentru Gândul că „în cazul în care ancheta continuă, ar urma să fie instituit un sechestru de aproximativ 1 miliard de euro”.
Sâmbătă, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a vorbit într-o conferință de presă despre acest subiect fierbinte. El a explicat că un număr de 35 de milioane de doze de vaccin au fost furnizate României, dintre cele circa 80 de milioane comandate.
„Dintre cele 35 de milioane, circa 10 milioane sunt vaccinuri care au fost distruse sau urmează să fie distruse, pentru că au expirat. Mai există încă în unitățile sanitare două milioane de doze care sunt în termen de valabilitate, iar această cantitate se va completa cu încă 1,2 milioane de doze cu vaccinul în formula actuală; știți bine că vaccinul se actualizează periodic.
Este vorba despre o cantitate de vaccin pentru care se plătiseră în avans banii încă din anul 2021 şi în felul ăsta se stinge contractul cu unul dintre producători. Peste 20 de milioane de doze s-au folosit, cu precizarea că, fiind vorba, cel puțin în trecut, de flacoane multidoză, o parte dintre doze erau administrate şi o parte nu se puteau administra, pentru că durata de păstrare după deschidere a flaconului era limitată”, a spus Alexandru Rafila.
Potrivit lui Rafila, cheltuielile de distrugere au ajuns, „probabil de ordinul sutelor de mii de euro pentru aceste 10 milioane de doze”. România a plătit, în total, pentru toate aceste vaccinuri, pe care le-a primit, 2,5 miliarde de lei, a mai arătat ministrul Sănătății, care a punctat și că „există încă contractate foarte multe vaccinuri, pe care noi nu le-am mai solicitat”.
Rafila susține că a demarat discuții separate cu fiecare dintre producători, încercând să găsească soluții amiabile. „Cu unul dintre ei am reușit să încheiem acest lucru, în sensul că nu ne va mai furniza dozele contractate. Rămânem în continuare cu ceilalți în discuții să găsim o soluție, pentru că (…) suma, vă dați seama, pentru aproximativ încă 45 de milioane de doze de vaccin este mare”, a punctat Alexandru Rafila.
Ministrul Rafila a explicat și că deși s-au comandat 80 de milioane de doze de vaccinuri, în 2021, doar o parte au fost plătite. Mai exact, primele 35 de milioane de doze. „Periodic, vine o notificare din partea Comisiei Europene, în urma căreia un stat trebuia să opteze în termen de cinci zile dacă vrea tranșa respectivă de vaccin sau nu”, a mai spus ministrul.
Totodată, Alexandru Rafila a susținut că în cazul achiziției de vaccinuri împotriva Covid-19, au fost situații în care putea să existe şi „un alt tip de gândire din punct de vedere medical. Eu nu am fost întrebat despre necesitățile… și nici colegii mei din zona tehnic”.
Încă din luna mai, Gândul semnala că la trei ani de la izbucnirea pandemiei, procedurile și transparența achizițiilor de vaccinuri anti-COVID de către Uniunea Europeană erau încă subiecte controversate și investigate de Parchetul European. Este de amintit că ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania Pfizer a fost pentru 1,8 miliarde de doze.
„Și în România, numărul foarte mare de doze achiziționate a ridicat multe semne de întrebare, iar modalitatea în care au fost cumpărate este anchetată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție din 2021”, scria Gândul într-un articol publicat la începutul lunii mai a acestui an.
Vaccinurile în discuție au fost comandate la un an după declanșarea pandemiei. Mai exact, în 2021, premierul de atunci, Florin Cîţu, anunța că el, împreună cu alţi trei foşti miniştri ai Sănătăţii semnau pentru cumpărarea a zeci de milioane de doze de vaccin. Practic, așa cum s-a dovedit, aceste doze nu erau necesare.
La doi ani distanță, foștii miniștri ai Sănătății sunt acuzați, Vlad Voiculescu de 2 infracţiuni de abuz în serviciu şi o infracţine de complicitate la abuz în serviciu, iar Ioana Mihăilă, de abuz în serviciu, împreună cu premierul de pe atunci, Florin Cîţu. Pe numele acestuia a fost deschis un dosar pentru complicitate la abuz în serviciu. Prejudiciul în acest dosar se ridică la peste un miliard de euro.
Cererea procurorilor Anticorupţie pentru ridicarea imunităţii lui Florin Cîţu în vederea anchetării lui şi a foştilor miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu și Ioana Mihailă, a stârnit un val de reacţii politice. Senatul se reuneşte pentru a hotărî dacă Florin Cîţu îşi va păstra sau nu imunitatea, în timp ce DNA arată că în anul 2021 ar fi cerut pentru România achiziționarea a zeci de milioane de doze de vaccin anti covid, deşi nu exista vreun document care să justifice necesitatea acestei achiziţii.
„Nu am un metru să măsor această daună. În plus s-a pronunțat președintele partidului deja pe subiect. Nu mai adaug nimic pe tema asta”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. Fostul premier Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului susține că: „Nu ne-am opus niciodată și vom susține ca justiția să-și facă datoria”.
Pe de altă parte, liderul USR, Cătălin Drulă, susține că „este un evident atac politic, o acțiune judiciară aberantă care denotă exact ceea ce reclamăm și noi, USR, rețelele de control în justiție funcționează. DNA-ul a deschis o acțiune complet aberantă. Acele vaccinuri au fost cumpărate în cadrul unui mecanism european”.
Sursa foto: Arhivă
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
