Teatrul Masca este un punct de reper în lumea culturală a Bucureștiului și a României, cunoscut pentru abordarea sa neconvențională. Se anunță o premieră, dar și o nouă sală de spectacol. Cu o istorie de peste treizeci de ani, Teatrul Masca va continua să aducă arta teatrală mai aproape de comunitate, întotdeauna în căutare de modalități de a se reinventa și a crea conexiuni autentice cu publicul său.
Teatrul Masca anunță premiera spectacolului „Roșu direct (scene de la marginea fotbalului)” și, de asemenea, faptul că inaugurează o nouă locație, „Sala de cartier”.
Pe 3 și 5 aprilie, de la ora 19:00, la Teatrul Masca are loc premiera spectacolului „Roșu direct (scene de la marginea fotbalului)” de Bogdan Drumea, în regia lui Bogdan Theodor Olteanu.
Noua premieră a stagiunii 2025–2026, desfășurate sub deviza #curaj, aduce pe scenă o lume tensionată și rar explorată în teatru: aceea a fotbalului de performanță pentru juniori. Pornind de la experiența personală a dramaturgului Bogdan Drumea, spectacolulexplorează, într-o cheie intimă și socială, un moment de criză din viața unui adolescent aflat sub presiunea unui sistem care promite salvare, dar produce adesea violență.
Pe scurt, subiectul. Denis Răducu accidentează grav un adversar și este eliminat. Ratează astfel cel mai important meci al vieții lui: finala campionatului național de juniori. Închis într-un vestiar, fotbalistul este forțat să se confrunte cu motivele și traumele care au condus la reacția brutală de pe teren. În jurul lui se conturează o lume în care fotbalul apare ca promisiune de ascensiune socială, dar și ca spațiu al abuzului, al radicalizării și al fragilizării intime: antrenori duri, părinți cu așteptări disproporționate, ultrași extremiști.
Teatrul Masca oferă un spectacol pentru surzi
„Roșu direct (scene de la marginea fotbalului)” ne aruncă în atmosfera nefiltrată a ligilor inferioare, acolo unde fotbalul continuă să fie, pentru mulți, drumul către o viață mai bună. Bogdan Theodor Olteanu montează la Teatrul Masca un spectacol intens și provocator, care privește cu luciditate violența acestui mediu, fără să piardă din vedere fragilitatea celui prins în el. Povestea lui Denis devine cu atât mai tulburătoare cu cât nu are nimic excepțional: este una dintre acele istorii care se repetă, tăcut și constant, foarte aproape de noi.
„Am montat acest text pentru că recunosc oamenii din el. Îi știu de pe stradă, din familie, din tribune. Și pentru că întrebarea care îi chinuie — merită? — nu are niciodată un răspuns simplu. Apartenența costă. Să nu schimbi nimic costă. Libertatea costă și ea.” (Bogdan Theodor Olteanu).
Reprezentația din 5 aprilie va fi accesibilizată pentru spectatorii surzi, cu ajutorul Fundației CODA Farmecul Tăcerii. Lena Dermengiu și Monica Cătuțoiu vor traduce în Limba semnelor române, însă accesibilizarea nu se va rezuma la traducere. Anumite elemente de sunet și scenografie vor fi adaptate pentru a crea o experiență imersivă dedicată spectatorilor surzi.
„În prelungiri”, spectatorii sunt invitați la o discuție cu echipa spectacolului despre motivații, relevanță și context.
Teatrul Masca anunță o nouă locație: Sala de cartier
Ei sunt actorii de la Teatrul Masca. Foto TM
Cu această premieră, Teatrul Masca inaugurează și un nou concept de spațiu de joc: Sala Mică devine Sala de cartier. În acest spațiu se vor juca spectacole care, prin temă, formulă artistică sau echipă, se construiesc în relație directă cu comunitatea.
Pentru cei care nu cunosc istoria acestui teatru bucureștean, consemnăm o scurtă informare. Povestea și istoria a început pe 24 mai 1990, odată cu Hotărârea de Guvern pentru înființarea Teatrului Masca, teatru de gest, pantomimă și expresie corporală – singura instituție teatrală cu acest profil din România. Cu un program estetic bine definit, dar fără sediu, Teatrul Masca ia naștere din îndrăzneala și viziunea celor doi fondatori, regizoarea Anca Florea și actorul și regizorul Mihai Mălaimare.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
