Evenimentul este organizat și finanțat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte și este dedicat închiderii oficiale a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Joi, 7 decembrie, oficialitățile din Timișoara au făcut bilanțul „capitalei culturale”. S-au cheltuit, în anii premergători și în acesta „peste 20 de milioane de euro”, care au fost investiți de cei trei finanțatori – Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii, după cum a punctat edilul timișorean.
Oficalii nu au transmis o cifră exactă privind numărul de evenimente care au avut loc – multe dintre ele fiind de mică anvergură, în cartierele orașului, tocmai pentru a capacita întreaga comunitate. Însă, au arătat că întreg programul a beneficiat peste 40 de mii de apariții în media.
„Valoarea media doar a celor din presa națională a fost de 20 milioane de euro. Am apărut în multe publicații internaționale, de la The Independent la The New York Times, deci Timișoara chiar a reușit să se impună pe scena internațională”, a mai punctat Dominic Fritz. A fost cumpărată inclusiv mare publicitate în marile capitale, cum ar fi Viena, unde s-au promovat evenimente majore. Expoziția Constantin Brâncuși a fost astfel reprezentată, de exemplu. De asemenea, în 15 Institute Culturale Române au avut loc evenimente legate de capitala culturală europeană.
Consiliul Județean Timiș a finanțat evenimente de anvergură
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a subliniat importanța facilitării accesului publicului larg la evenimente culturale și faptul că instituția pe care o conduce a implementat o viziune complementară celei a municipalității. Consiliul Județean Timiș a finanțat marile evenimente muzeale – expoziția Victor Brauner sau retrospectiva Brâncuși, a început anul 2023 aducând pe scenă unul din primii 10 DJ ai lumii, ca să dăm numai câteva exemple.
„Ceea ce ne-am propus a fost să implementăm o viziune complementară cu ceea ce și-a propus Primăria Timișoara. Dacă Primăria și-a propus să meargă pe orizontală și să cuprindă toate cartierele cu această efervescență a culturii, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și impactul major.
Să aducem laolaltă foarte mulți timișoreni și vizitatori și să răspândim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitală, chiar dacă dosarul de candidatură al Timișoara nu avea o componentă teritorială pregnantă în afara Timișoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sânnicolau Mare cu Retracing Bartok, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice.
Nu în ultimul rând, când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem aceste evenimente care să dea o dimensiune europeană acestui titlu. Îmi spunea un prieten din Viena că a fost foarte mândru să vadă zilele acestea afișe cu Constantin Brâncuși.
Cred că acest apogeu al programului Cultural reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru Timișoara mulți ani de acum încolo. Ar fi trebuit să avem mai multe evenimente de anvergură care să fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea de acum ca în anii următori să facă acest lucru și aceasta a fost doar încălzirea pentru ce va urma”, a menționat Alin Nica.
Companiile private s-au implicat în finanțarea culturii
Marele câștig al comunității este reprezentat de asumarea de care au dat dovadă companiile din oraș și din țară. Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, încheind parteneriate cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, și peste 20 de milioane de lei au constituit contribuțiile lor.
Amintim, spre exemplu, un moment istoric pentru scena culturală românească, faptul că spectacolul The Infernal Comedy, de la Teatrul național „Mihai Eminescu” din Timișoara, care l-a avut ca protagonist pe celebrul actor de Hollywood John Malkovich, s-a realizat (pentru primele 2 reprezentații din cele trei câte au fost în final), prin aportul exclusiv al companiilor private.
Moștenirea Capitalei Culturale
În continuare, Centrul de proiecte al Municipiului Timișoara a anunțat că va comanda 3 studii pentru a vedea exact impactul programului cultural în comunitate: unul despre evoluția scenei culturale, un studiu dedicat implicării publicului și un studiu dedicat guvernanței programului cultural Timișoara 2023.
Primarul orașului a anunțat că s-a resimțit lipsa unei săli de concerte de anvergură și că la începutul anului municipalitatea va lansa „un concurs internațional de proiecte”, viitoarea sală urmând să se fie amplasată pe locul actualei Piețe 700 din zona centrală a Timișoarei.
Nu în ultimul rând, capitala culturală a generat „peste 800.000 de nopți de cazare, iar media nopților petrecute de turiști în oraș este de 2.25”, după cum a anunțat Simion Giurcă, de la Asociația pentru promovarea Timișoarei.
În deplina asumare a rolului său pentru viitor, Teatrul Național a început, luna aceasta, pregătirea noii Săli 2 pentru Timișoara, care se va contitui într-o moștenire palpabilă Capitalei Europene a Culturii. „ Redeschiderea Sălii 2 a reprezentat, de altfel, momentul în care ideea ca Timișoara să intre în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost pentru prima dată lansată în spațiul public și tot Sala 2 este locul în care, la invitația Teatrului Național, Timișoara a decis acest lucru, constituind Asociația dedicată acestui scop.
Sala 2 s-a transformat dintr-o metaforă într-una dintre cele mai performante săli de spectacol din ţară și într-o agora a principiilor și a ideilor care însuflețesc spiritul orașului”, transmit reprezentanții instituției teatrale. Cu o investiție din partea Ministerului Culturii, Sala 2 se pregătește să devină un centru teatral pentru Timișoara viitorului.
Extinderea Sălii 2 va oferi spațiului de joc proporțiile specifice sălilor de spectacole, astfel încât să răspundă standardelor spectacolului de teatru al secolului XXI, precum și dotarea cu echipamente de scenă performante. De asemenea, Sala 2 va deschide o nouă sală studio, precum și noi spații dedicate atât publicului de teatru, cât și cetățenilor, ca spații de loisir sau spații expoziționale.
Sursa foto: Adrian Pîclișan
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook