Simona Ionescu / Redactor Șef
Anul acesta, din cauza pandemiei, și petrecerea de Revelion va fi mai restrânsă, dar tot se vor prepara bucate alese, cu șampanie și artificii pentru noaptea dintre ani. Au fost vremuri în care petrecerile în sine erau o raritate.
Prima petrecere grandioasă de Revelion a fost organizată la finele anului 1903, în Ploiești, de către prefectul Luca Elefterescu, scriu istoricii. Atunci au venit câteva zeci de persoane (se spune că ar fi fost 26), cele mai importante din Ploiești.
Aceștia au mâncat sarmale, cârnaţi, fripturi de porc, dar și specialități occidentale precum aspic sau curcani la cuptor.
Petrecerea a ținut până dimineața și Luca Elefterescu, prefect, avocat, petrolist, a rămas în istorie ca fiind primul român care a organizat primul chef pentru noaptea dintre ani.
De origine catolică, Revelionul se generalizează transformându-se în sărbătoare profană, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cuvântul vine din limba franceză de la “réveillonner” şi înseamnă ”trezește-te”.
Credincioşii sărbătoreau după liturghia de la miezul nopţii, iar profanii aveau obiceiul să meargă la teatru mai întâi şi, după aceea, să „reveioneze” în salon. Reuniunea familială sau amicală devine singura raţiune a sărbătorii.
Multă vreme s-au păstrat în gastronomia nordicilor în meniul revelionului curcanul şi caltaboşul prăjit. Urma un fel de ciorbă de rasol, care a fost înlocuită cu un consomé cald (mâncare din legume).
Toate aceste amănunte le aflăm din cartea de memorii a fiicei doamnei de onoare a Reginei Elisabeta a României, Zoe Cămărăşescu (Editura Ponte, 2011).
După ce devine regină a României, Elisabeta (1881-1916) a trebuit să se obişnuiască cu balurile de 1 ianuarie, cu liniştea şi singurătatea brazilor de la Sinaia.
“Sub domnia regelui Carol, primul bal se da în noaptea de Anul Nou, care nu era tocmai select, din cauză că regele Carol ţinea ca el să aibă un caracter popular, de vreme ce erau invitaţi şi furnizorii Curţii. La balul de 1 ianuarie participau membrii guvernului, reprezentanţi ai statelor străine, ofiţerimea garnizoanei în întregime, ce se considera gazdă, protocolul palatului fiind identic cu cel al palatului din Berlin unde uniforma avea primul pas. Suveranii îşi făceau intrarea în saloane pe la ora 10, când începea şi dansul şi jocul de cărţi, în care timp regele se întreţinea cu cei mai de seamă invitaţi, iar regina cu doamnele acestora”, povestește Zoe. Cămărăşescu.
La miezul nopţii se servea masa pe reprize, în sala de jos, şi coborârea la masă se făcea pe cele două scări dintre etaje, cu Suveranii în frunte, urmaţi de cortegiul strălucitor de eleganţă şi de rochii de bal şi podoabele scumpe purtate de doamne şi de distincţiunile lucitoare de pe uniforme şi fracuri. Defilarea acestora pe scări era o privelişte din cele mai atrăgătoare pentru ochi, sub ploaia de lumină filtrată prin cristalele lustrelor sau lampadarelor.
Regele şi regina se retrăgeau cam după prima repriză, iar invitaţii petreceau până în zori, jucând cărţi, reconfortându-se la masă sau la bufet, fără invitaţii politici, senatori, deputaţi, sau înalţi dregători, care discutau politică, în aşteptarea consoartelor care nu puteau părăsi balul, având promise anume jocuri cavalerilor parteneri.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
