Simona Ionescu / Redactor Șef
Viața s-a schimbat. Suntem mai grăbiți, mai ocupați și mâncăm fast-food. Acum 30 de ani, pediatrii din România erau preocupați de numărul mare de copii cu malnutriție, după anul 2000 au văzut că sunt tot mai mulți copii cu suprapondere și obezitate.
Ce înseamnă, de fapt, un stil de viață sănătos? Înseamnă diete echilibrate care să aducă toate caloriile și nutrienții necesari unei creșteri normale. Însemnă un program zilnic, de masă, de joacă, la televizor, precum și o alimentație cât mai sănătoasă.
Studiile medicale efectuate în ultimii 20 de ani au arătat că procesele de ateroscleroză, tendința la obezitate, trendul ascendent al valorilor tensionale, toate sunt cuzate de o alimentație dezechilibrată și sedentarismului. Aceste obiceiuri își au rădăcinile din perioada copilăriei sau adolescenței.
Cele 10 recomandări enunțate în continuare pot constitui reperele unei alimentații echilibrate și a unui stil de viață sănătos, aplicabile copiilor peste 2 ani și adolescenților:
Ultimele recomandări oficiale sunt ca fructele și legumele, proaspete sau congelate, servite ca atare sau gătite, să fie prezente la fiecare masă. Din păcate, multi copii refuză fie fructele, fie legumele, în locul lor fiind preferate alimentele intens procesate, bogate în zaharuri și grăsimi. Soluția este de oferire în continuare a fructelor și legumelor, prezentate în diferite moduri, în ciuda protestelor copilului. Se poate încerca “tentarea” acestuia cu diferite arome, texturi, precum și oferirea mâncării într-un mod atrăgător. Nu va fi forțat să mănânce dacă refuză insistent, dar nu va primi dulciuri sau gustări nesănătoase între mese.
Valoarea nutritivă a cerealelor depinde de gradul de rafinare din cursul procesului de măcinare. Cerealele intens prelucrate au pierdut o serie de nutrienți (în special vitamine din complexul B, fier, proteine) și fibre alimentare. Astfel că pentru a recâștiga acești nutrienți, se recomandă introducerea în alimentația copiilor și a făinii integrale, respectiv a orezului brun.
Aceste produse se caracterizează printr-o concentrație crescută de glucide, deci o sursă importantă de calorii, într-un volum relativ mic. Nu conțin vitamine, minerale, fibre, deci prezența lor nu este absolut necesară într-o alimentație echilibrată. În schimb, au un gust savuros, adorat de majoritatea copiilor. Se recomandă folosirea lor cât mai rară.
La copilul mic sursa principală de grăsimi saturate, respectiv de colesterol, este laptele integral și derivatele lactate. De aceea, la copiii supraponderali și obezi, după vârsta de 2 ani, se recomandă consumul de lactate semidegresate (1,5%).
După vârsta de 3 ani grăsimile “nesănătoase” apar în alimentația copilului sub forma alimentelor prăjite (cartofi prăjiți, șnițele etc) dar și a dulciurilor procesate (prăjituri, înghețată) care devin favorite și tind să fie consumate predominant.
În aceste condiții, rolul părinților este esențial în educarea gusturilor copiilor și îndrumarea lor către alimentele mai sărace în calorii, dar bogate în vitamine, minerale, fibre. Consumul de pește de două ori pe săptămână asigură necesarul de acizi grași polinesaturați și în special omega 3.
În toate etapele copilăriei și adolescenței consumul de sare este mult mai mare față de nivelul recomandat de specialiști. Aportul suplimentar este adus în primul rând de produsele de fast-food, mezeluri, brânzeturi intens prelucrate, produse care în mod normal nu ar avea ce căuta într-o alimentație sănătoasă. Cazurile de hipertensiune arterială la adolescenți și adulți tineri sunt un motiv puternic pentru nutriționiști să recomande un consum moderat de sare.
Restricționarea alimentației, interzicerea unor alimente nesănătoase, duce în mod paradoxal la creșterea dorinței copilului de a consuma acele produse. Astfel, copilul ajunge să consume alimentele nesănătoase în exces, sau le mănâncă pe furiș pentru a nu declanșa criticile părinților. De aceea se recomandă să nu existe alimente interzise, importantă fiind cantitatea și frecvența cu care se consumă acel aliment. Altfel spus, copilul nu pățește nimic dacă mănâncă o bucată de ciocolată o dată pe săptămână sau cartofi prăjiți de două ori pe an.
Activitatea fizică poate fi făcută fragmentat, în mai multe momente ale zilei. Sunt luate în considerare toate activitățile copilului de la mersul pe jos, urcatul scărilor, mersul cu bicicleta, trotineta sau rolele, până la activitățile organizate precum dansuri, fotbal, înot, alt sport. Important este ca cel mic să facă sport cu plăcere pentru ca mișcarea fizică să devină un obicei pentru toată viața.
Momentele de sedentarism ar trebui scurtate cât mai mult, activitățile în care copilul stă nemișcat mult timp nu ar trebui să depășescă 2 ore pe zi, adunate.
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra creșterii copilului, se recomandă măsurarea greutății și înălțimii și calcularea indicelui de masă corporală cel puțin o dată pe an. Acest lucru se face în cabinetele școlare sau la controalele efectuate la medicul de familie sau pediatru. Astfel poate fi depistată tendința la suprapondere a copilului și pot fi luate rapid măsuri pentru a nu se ajunge la obezitate sau la complicații ale acesteia. Sursa: nutritiepediatrica.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
