Adevărata față a lui Churchill. Cum era, în intimitate, politicianul îngrozitor. Moștenirea sa e dovada
Deși nu a fost un artist de profesie, Winston Churchill a lăsat în urmă o colecție vastă de lucrări care reflectă o latură sensibilă neașteptată și contemplativă a uneia dintre cele mai marcante figuri politice ale secolului XX. Pictura a fost pentru el o ancoră în vremuri tulburi și o sursă de echilibru interior.
Una dintre cele mai cunoscute fotografii ale lui Churchill este cea realizată de Yousuf Karsh în 1941, la Ottawa, Canada. Potrivit relatărilor, în timpul ședinței foto, Churchill refuza să-și pună trabucul jos, ceea ce îl deranja pe Karsh. Fotograful s-a apropiat, a spus „Forgive me, sir” și i-a smuls trabucul din gură lui Churchill – moment în care liderul britanic a adoptat expresia de o duritate extremă pe care o cunoaștem în fotografie, de parcă s-ar fi pregătit să-l ucidă pe fotograf numai din priviri.

Această imagine – cu Churchill privind direct în aparat, cu o privire fermă – a devenit simbolică pentru rezistența britanică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Sesiunea fotografică a avut loc în 1941, când Churchill vizita Canada.
Puțină lume știe însă că Winston Churchill și-a găsit refugiul într-o zonă la care nimeni nu s-ar fi așteptat. Celebrul prim-ministru britanic și lider în vreme de război a fost și un pictor pasionat. Departe de scenele politice, el a găsit în pictură o formă de alinare, o evadare din tumultul vieții publice și o sursă profundă de bucurie personală. De-a lungul vieții, a creat peste 500 de lucrări, multe dintre ele inspirate de peisajele din Maroc sau sudul Franței.
Churchill a început să picteze în iunie 1915, la vârsta de 40 de ani, într-un moment dificil al carierei sale. După eșecul dezastruos al campaniei de la Gallipoli, din timpul Primului Război Mondial, și demisia forțată din funcția de Prim Lord al Amiralității, Churchill a căutat o activitate care să-l ajute să depășească perioadele de depresie și stres – o modalitate de a-și reflecta gândurile și stările interioare.

Politicianul a început să picteze mai întâi în acuarelă, apoi în ulei, ca o formă de refugiu personal. Ulterior, a trecut la un nivel mai avansat, îmbrățișând tehnici mai complexe, cum ar fi pictura în ulei.
Subiectele sale preferate erau peisajele și clădirile întâlnite în călătoriile sale. A pictat scene din Marrakech, unde obișnuia să călătorească iarna, dar și colțuri idilice din sudul Franței, Lacul Como sau grădinile și peisajele din jurul reședinței sale de la Chartwell.
Deși era un pictor amator și se descria adesea cu modestie drept un „mâzgălitor”, stilul său a fost apreciat de mari artiști ai vremii, inclusiv de Claude Monet. Lucrările sale sunt adesea descrise ca fiind „pline de lumină” și poartă influențe clare ale impresioniștilor, în special Manet, Monet și Cézanne. Unele dintre picturile sale au fost chiar expuse la Royal Academy sub pseudonim.

Pentru Churchill, pictura nu a fost doar un hobby, ci o formă de terapie și meditație activă. Activitatea creativă îi oferea un refugiu mental din agitația vieții politice și a războiului. El considera că pictura îl ajută să-și concentreze atenția și să se conecteze la o lume complet diferită.
Churchill și-a exprimat viziunea asupra picturii într-un eseu intitulat „Painting as a Pastime” („Pictura ca timp liber”), care a fost ulterior publicat ca volum. În acest text, el compara actul de a picta cu lupta.
„A picta un tablou este ca și cum ai purta o bătălie; iar încercarea de a picta un tablou este, presupun, ca și cum ai încerca să duci o bătălie”, a explicat Winston Churchill.

Chiar și în timpul Primului Război Mondial, când era ofițer pe front, a luat materiale de pictură cu el și a realizat schițe și peisaje în zonă. Un exemplu notabil este pictura intitulată „Tower of the Koutoubia Mosque” („Turnul Moscheii Koutoubia”), realizată pe 25–26 ianuarie 1943, în timpul unei vizite la Marrakech, în contextul conferinței de la Casablanca.
Winston Churchill a fost un om de stat, scriitor și orator britanic, prim-ministru al Regatului Unit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cunoscut pentru rolul său decisiv în conducerea țării spre victorie și pentru contribuțiile sale remarcabile la istorie și cultură.
Foto: Instagram
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook