România se pregătește de alegerile prezidențiale din 2025 cu o listă de candidați care mai de care mai interesanți. Pe poziția 9 pe buletinul de vot se află John Ion Banu Muscel, independent, un personaj cu o biografie parcă scrisă de un scenarist de la Hollywood: fost inginer, doctor, agricultor, republican, patriot, cu dublă cetățenie și mai multe case decât puncte în sondaje.
Alegerile prezidențiale din luna mai au scos la iveală o serie de informații interesante despre anumiți candidați. Unul dintre aceștia, John Ion Banu Muscel, s-a născut în 1960, la Roman, dar inima lui pare să bată mai tare pentru Florida, unde locuiește, deține o clinică, două tractoare, o fermă cu zeci de vaci și o pensie de 21.000 de dolari pe an de la statul american.
Conform declarației sale de avere, John Ion Banu Muscel deține două terenuri intravilane, un teren forestier și o pășune. Are o casă și un apartament în Florida, un alt imobil în Carolina dar și o casă în București.Este căsătorit cu doctor Fulvia Banu și are două fiice.
John Ion Banu, candidatul la alegerile prezidențiale care a fugit legal de Ceaușescu
În anii ’80, într-o Românie în care emigrarea era un vis interzis pentru majoritatea, românul Ion Banu reușea să părăsească legal țara, după o muncă susținută cu guvernul comunist, după cum a declarat.
Americanii l-au ajutat, zice el. Și de aceea îl iubește pe Reagan. Totuși, ideea că cineva emigra „legal” în 1983, în plină epocă Ceaușescu, fără să fugă înot sau să se dea rătăcit în Iugoslavia, naște întrebări.
John Ion Banu, alături de familia sa Foto: Facebook
În SUA și-a schimbat și numele – a devenit John, iar apoi, dintr-un elan de patriotism post-emigrare, a adăugat și „Muscel”, ca omagiu adus orașului Câmpulung Muscel, unde a copilărit. Așadar, azi îl avem pe buletinul de vot pe John Ion Banu Muscel, pe poziția numărul 9. Muscel spune că l-a adăugat pentru că se trage din Câmpulung Muscel. Pare că sună bine lângă Porsche și BMW, mașini pe care le are în garaj.
Vrea arme pentru români, dar și pedeapsa cu moartea
Candidatul independent,venit de peste ocean, este un susținător declarat al purtării armelor de către cetățeni – are cinci în Florida, dar nu face paradă cu ele („doar le ține la îndemână, la nevoie”). De altfel, propune introducerea dreptului la armament în România, pentru că „trebuie să te poți apăra”. Dar nu se oprește aici. Militează și pentru pedeapsa cu moartea, atunci când situația o impune.
John Ion Banu Muscel vrea arme la liber pentru toți românii și este de acord cu pedeapsa cu moartea. Sursa foto: Facebook
Programul său politic amestecă naționalismul tradițional cu influențe americane conservatoare. Vrea România în NATO, dar și „independentă” în UE – adică „înăuntru, dar pe cont propriu”. Își dorește și rolul de negociator între SUA și Europa.
John Ion Banu Muscel spune că e ultima oară când candidează
A fost susținător al lui Trump, are legături cu Partidul Republican și spune că „nu mai candidează” dacă nu iese acum. A mai spus și că va aduce echilibru în politica românească. Sau, în cuvintele lui: „dacă ai ambiție, te poți dezvolta și aici”.
John Ion Banu Muscel e, fără îndoială, un personaj pitoresc. Are milioane în conturi, vaci, tractoare, arme, iar în trecut a avut și prieteni mai puțin norocoși, implicați în dosare de cămătărie. Între timp, domnul Banu ne-a spus cum vrea să conducă România. Cu pușca în sertar, stufatul pe masă și Constituția în buzunarul de la piept.
În 2019, atunci când a candidat, John Ion Banu Muscel a reușit să obțină cel mai mic număr de voturi dintre toţi candidaţii: 25.769 (0,3%). Ulterior, în iunie 2024, acesta și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al României, însă s-a retras pe parcurs. De data aceasta pare hotărât să ocupe funcția de la Cotroceni. Să sperăm că de data aceasta destinul va fi mai blând cu el și va obține mai mult de 0,3% din voturi.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
