Minodora, despre copilăria plină de lipsuri. „Ploua tot timpul în casă și puneam ligheanul să curgă apa în el”

Minodora recunoaște că din copilărie și-a dorit să ajungă star. Să fie apreciată, aplaudată, iubită. Iar acum fanii o răsfață și nimic nu o bucură mai mult decât să fie îmbrățișată pe stradă de oameni care o iubesc.

Invitată în podcast-ul „În oglindă”, Minodora a povestit despre începuturile carierei sale de artist, punctând și faptul că și-a „sacrificat familia” pentru a ajunge femeia de azi. „În Reșița, nu stăteam foarte departe de Gara de Nord. Stăteam la etajul patru și mi-amintesc că tot timpul ne ploua în casă, că nu era acoperișul făcut.

Puneam ligheanul să curgă în el să nu sară stropii. Un apartament sărăcuț, în care făceam ordine și curățenie eu cu sora mea. A făcut parte din educația noastră să fie curat și să facem mâncare până venea mama de la muncă. A lucrat la o fabrică de armament și prima dată ca frezor, o muncă foarte grea”, și-a început Minodora povestea.

Mâncarea de bază era pâine cu untură și sare

Lipsa de alimente și de haine o făcea să fie frustrată, de aceea a făcut tot ce a putut ca viața ei și a familiei să se schimbe. Și e mândră că a reușit. Nu poate uita că mâncarea de bază era pâine cu untură și sare, dar pentru a nu râde copiii, le spunea că are pâine cu miere de albine. “Pâine cu untură și cu sare.

Era floare, iar la școală eram întrebată ce am la pachet. Spuneam că am pâine cu miere de albine. Nu vedeam în niciun caz miere de albină, n-aveam. Atât s-a putut, atât a fost. Lipsa asta de alimente, de haine, îmi doream și eu lucruri cum au celelalte fete, să am să mă îmbrac”, a spus Minodora.

„Mâncam rar portocale”

Pentru a mai câștiga un bănuț mama Minodorei mergea la sârbi cu „marfă de la noi și mai aducea de acolo chestii de mâncat, dar și unele hăinuțe. Mă bucura foarte tare. Câte o geacă. Se zbătea mama să avem așa ceva”. Nu poate uita niciodată cozile infernale pentru o sticlă cu lapte și cât de poftă îi era de o portocală.

De aceea „abia așteptam să vină Crăciunul să avem portocale în pungă. Abia așteptam punga aia. Mâncam rar portocale.” Acesta e motivul pentru care Minodora nu uită de unde a plecat și le spune cârcotașilor că „așa cum sunt în fața camerei, la TV, așa este Minodora și dacă ne găsim la supermarket, pe stradă sau la piață. Aș dori să știe că nu sunt un om fițos, figurant, că tratez omul din fața mea așa cum este el”.