Simona Ionescu / Redactor Șef

Străinii au „descoperit” ceea ce făceau românii în timpul lui Ceaușescu. Închirierea hainelor funcționa perfect în comunism

Străinii au „descoperit” ceea ce făceau românii în timpul lui Ceaușescu. Închirierea hainelor funcționa perfect în comunism
În „Epoca de aur” existau, oficial, consignații și centre de unde se puteau închiria haine. La consignații oamenii își puteau vinde bunurile sau hainele de calitate care le prisoseau. În schimb, la centrele de închiriere se puteau împrumuta, contra cost, ținute de gală, de carnaval sau pentru activități temporare, cum ar fi mersul în stațiuni montane, ceea ce necesita echipament adecvat.

Practica închirierii hainelor s-a păstrat și azi în România, iar mai nou și străinii au „descoperit” ceea ce făceau românii în timpul lui Ceaușescu.

Piața închirierii hainelor funcționa perfect în țara noastră, și e un succes și azi. Dacă în timpul comunismului se închiriau de la smokinguri la rochii de seară până la costume de schi, sau haine de zi cu zi mai deosebite, de exemplu haine de iarnă la modă, azi se tranzacționează mai ales ținute de gală. Rochiile de la case de modă cunoscute sunt la care căutare, ca și cele ale unor designeri locali.

În România există o adevărată piață a închirierilor de rochii de lux (sursa foto: OLX.ro)

Și cu peste 30 de ani în urmă, ca și acum, sistemul funcționa cam cum e o casă de amanet. Cel care închiria lăsa garanție pentru produsul închiriat, dar și o taxă, stabilită în funcție de valoarea piesei și numărul de zile pentru care se împrumuta aceasta. Atunci când se returna haina, era verificată, și, dacă se prezenta în stare perfectă, garanția era înapoiată.

„Biblioteca” de haine din Amsterdam

În Amsterdam tocmai s-a deschis o „bibliotecă” de haine, după cum a fost denumit stabilimentul de către inițiatorii lui. Se împrumută rochii, tunici, bluze şi jachete originale în locul cărților. Ideea a pornit de la noul trend al momentului, acela de a reduce consumerismul în industria modei, considerată una din cele mai mari generatoare de poluare la nivel mondial.

Dincolo de asta, „biblioteca” de haine vine în sprijinul celor tentați să descopere stiluri vestimentare noi. Asta pentru că în Amsterdam nu se merge de principiul „clasic” al închirierilor de haine, adică oferta nu se limitează la ținute de gală. Sunt disponibile și acestea însă cele mai multe sunt haine casual, dar care nu intră neapărat în stilul personal al cuiva.

Prețul unei garderobe noi

Astfel, o persoană care vrea să testeze un nou stil, în loc să investească sute de euro în haine pe care apoi nu le-ar mai purta, descoperind că noul stil nu i se potrivește, are șansa să împrumute aceleași haine. Cheltuind doar câțiva euro poate să încerce dacă se simte confortabil îmbrăcat în altceva decât poartă de obicei.

„Biblioteca” de haine Lena este un real succes în Amsterdam. Prețurile încep de la 50 de eurocenți (Sursa foto: Instagram)

Prețurile la „biblioteca” de haine Lena din Amsterdam sunt accesibile. Fiecare articol vestimentar are o etichetă ce indică preţul inițial, adesea mare, dar şi costul de închiriere pe zi, acesta variind de la 50 de eurocenţi la câţiva euro.

Locația are deja clienți fideli care vin periodic pentru a închiria haine cu care își reînnoiesc temporar garderoba, fără să investească sumele mari cu care și-ar cumpăra haine noi.

Românii s-au reprofilat pe închiriat haine de gală

În România sunt foarte multe persoane care au pornit pe cont propriu afaceri de închirieri de haine, cu mai multe sau mai puține piese. Unele se tranzacționează pe portalurile consacrate de mică publicitate. O astfel de inițiativă din Bihor închiriază toate mărimile de rochii de seară la prețuri care încep de la 100  de lei.

Rochiile cu eticheta „Daca Budeanu” se închiriază în general cu 300 de lei per eveniment (Sursa foto: OLX.ro)

Nu puține sunt femeile care își închiriază rochiile de mireasă, aici prețurile fiind mai mari. Rochii de la Dana Budeanu se mai închiriază cu sume care se învârt în jurul valorii de 300 de lei.

Sursa foto: Instagram, OLX.ro

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre