2 februarie, Întâmpinarea Domnului. În această zi se cinstește icoana Maicii Domnului pentru spor și sănătate

Sărbătoarea Întâmpinării Domnului este cunoscută în popor sub numele de Stretenie, în tradiția românească aceasta fiind o sfântă, care le oferea ajutorul său oamenilor nevoiași. De asemenea, ziua de 2 februarie este și sărbătoarea vitelor și a babelor.

Ziua când Mântuitorul a fost dus la Templu de Fecioara Maria

Potrivit legii, pe 2 februarie, Fecioara Maria și Iosif l-au dus pe Mântuitor la templu, pentru a fi închinat lui Dumnezeu. După legea iudaică, la 40 de zile de când vine pe lume un prunc parte bărbătească, mama trebuie să meargă la templu să-l închine. Tradiția s-a păstrat și în zilele noastre, când mamele își duc copiii la biserică și-i închină la sfântul altar, ca ofrandă lui Dumnezeu.

Se cinstește icoana Maicii Domnului pentru spor

În ziua de 2 februarie, credincioșii trebuie să cinstească icoana Maicii Domnului pentru spor și sănătate, obicei care se mai numește și „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „ Profeţia lui Simeon”. Tradiția spune că pe 2 februarie ursul iese din bârlog, iar dacă își vede umbra se întoarce, pentru că va mai dura până ce vremea se va încălzi.

În trecut, oamenii obișnuiau să pună pe poteci vase cu miere, pentru a câștiga simpatia ursului. Tot în această zi are loc și un ritual al viticultorilor, „Târcolitul viilor”. Bărbații taie și leagă via, iar crenguțele de viță sunt folosite la împodobitul pălăriilor.

Rugăciune aducătoare de mari bucurii

De Întâmpinarea Domnului credincioșii trebuie să rostească și o rugăciune aducătoare de mari bucurii.

„Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, Care mai înainte ai fost văzut de prooroci ca prin oglindă, în ghicitură, și mai pe urmă în aceste zile, Te-ai născut nestricat cu trupul din Preasfânta Fecioară Maria, și în a patruzecea zi, în locul cel sfânt întru întâmpinarea întregii lumi Te-ai arătat ca prunc, purtat în brațele dreptului Simeon pentru mântuirea tuturor celor din Adam!

În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusa lumină dumnezeiască

Cât de proslăvită și de prealuminată este aducerea Ta în brațele Născătoarei de Dumnezeu în biserica Domnului, și întâmpinarea Ta de către bătrânul Simeon. Astăzi cerurile se veselesc, și pământul se bucură de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului și Împăratului nostru.

De demult Moise s-a urcat în munte ca să vadă slava Ta, dar nu a putut să-Ți vadă fața Ta, pentru că i-ai arătat doar spatele.

În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusa lumină dumnezeiască, ca împreună cu Simeon să Te vedem față către față, să Te pipăim cu mâinile și să Te primim în brațele noastre, ca să Te cunoaștem pe Tine ca Dumnezeu venit în trup.

Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta

Pentru aceasta, proslăvim nespusa coborâre a Ta, și marea Ta iubire de oameni, că prin venirea Ta ai dăruit acum bucurie cerească neamului omenesc căzut de demult în păcat. Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta. Iar acum ne-ai miluit și iarăși ne-ai deschis locașurile cerești, și ai prefăcut plânsul nostru întru bucurie.

Iar Adam nu se mai rușinează pentru neascultare, și nici nu se va mai ascunde de la fața Ta, fiind chemat de Tine, pentru că Tu ai venit acum ca să iei asupra-Ți păcatele lui, să-l speli cu sângele Tău și să-l îmbraci pe el, gol fiind, în haina mântuirii, în podoaba veseliei, și să-l înfrumusețezi pe el ca pe un mire.

Când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem

Iar pe noi pe toți, care prăznuim Dumnezeiasca ta întâmpinare, învrednicește-ne ca împreună cu fecioarele înțelepte, să Te întâmpinăm pe Tine, Mirele nostru ceresc, cu candelele credinței și curăției aprinse, să privim cu ochii credinței dumnezeiasca Ta față, să te purtăm în inimi, în toate zilele vieții noastre, ca să ne fii nouă Dumnezeu, și noi să fim poporul Tău.

Iar în slăvita și înfricoșata zi a venirii tale, când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem, și astfel pururea cu Domnul vom fi.

Slavă milosârdiei Tale, slavă împărăției Tale, slavă purtării Tale de grijă, Unule Iubitorule de oameni, că a Ta este împărăția și puterea și slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte, și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.