A murit milionarul interlop din „Operațiunea Portbagajul”, știut ca finanțatorul capilor Poliției

Se spune că Bucurenciu a decedat din cauza unor probeleme de sănătate. Trăia retras după eliberarea din închisoare, în 2011 și nu sunt prea multe informații despre viața lui din ultimii ani. În schimb, povestea lui e necunoscută generațiilor mai tinere. E interesantă pentru că a fost una din primele care au arătat relațiile strânse și de amploare ale unor șefi din Poliție cu clanurile interlope din Capitală.

Mihai Bucurenciu a fost acuzat în anul 2000 de răpirea și sechestrarea unor persoane, după ce ancheta Poliției și Parchetului Capitalei l-a inculpat ca fiind autorul unui furt de 450.000 de dolari (bani și bijuterii) din portbagajul unei mașini. Presa a aflat atunci informații că suma respectivă era o colectă a unor oameni de afaceri evazioniști pentru câțiva capi din Poliție ce urmau să-și plătească obținerea gradului de general. Evident, niciodată ancheta finală nu a demonstrat acest lucru.

În plin scandal al afacerii și anchetei, Bucurenciu, patron al unui club din București, a fugit din țară. Fotografia din stânga este cea dată de Poliție ca să fie căutat.

După dispariție, Bucurenciu a început să vorbească cu jurnaliștii de investigații din străinătate. Afirma, ori de câte ori avea ocazia să dea o declarație telefonică presei din România, că a preferat să plece decât să fie ținta unor răzbunări de tip mafiot puse la cale de gașca lui Vali R. și Cornel D., cei doi indivizi care îl reclamaseră pe el ca fiind hoțul averii din portbagaj și cel care a comandat interlopilor frați Geamănu să-i răpească și să-i tortureze.

Din declarațiile acuzatoare ale lui Mihai Bucurenciu nu lipseau ofițeri de Poliție și procurori. Presa vremii are publicate zeci de articole de dezvăluiri uimitoare despre „Operațiunea Portbagajul”. Însă trebuie spus că „victima” Mihai Bucurenciu are un palmares infracțional bogat, care îi „taie” din credibilitate: în 1973 a fost condamnat la 6 luni închisoare, în 1975, la 2 ani, în 1977, la 2 ani, iar în 1981, la 7 ani, toate pedepsele pentru furt.

Și dupa 1995, Bucurenciu a avut probleme cu mandatele de arestare, dar a scăpat de fiecare dată. Pentru „Operațiunea Portbagajul” a fost arestat, la solicitarea Interpolului roman, în Belgia, în anul 2002. Însă, după o lună de detenție, autoritățile de acolo l-au lăsat în plata Domnului, deoarece faptele reclamate de magistrații români n-au avut nici o relevanță pentru ele.

Dosarul „Portbagajul“ a „decapitat“ conducerea IGP

La momentul acela din anul 2000, ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu, a dispus efectuarea unei anchete de către Direcția de Combatere a Crimei Organizate, dar și o anchetă internă dirijată de Inspectoratul General al Poliției, în legătură cu suspiciunile legate de tergiversarea soluționării unor cauze, soluții de netrimitere în judecată, achitări sau puneri în libertate ale unor persoane implicate (și) în cazul Mihai Bucurenciu. În urma acestor verificări, generalului Mircea Bot, atunci șeful Poliției Capitalei, i-a fost suspendată, pe cinci luni, indemnizația de conducere. Apoi, la jumătatea lunii octombrie a anului 2000, generalul Mircea Bot a fost destituit de la conducerea Poliției Capitalei. Ministrul de Interne a motivat că acesta era „obosit“.

Pe de altă parte, alți ofițeri l-au acuzat pe ministrul Dudu Ionescu de implicare în anchetă în favoarea interlopilor. Și procurorul de caz a apărut într-o convorbire înregistrată în care părea că e foarte apropiat de reclamanții lui Bucurenciu și făcea o înțelegere suspectă în favoarea acestora.

A existat și o ipoteză că banii au fost furați chiar de către reclamanți și că în final au ajuns tot la șefi din Poliție. Cert este că ancheta a avut mari goluri, iar banii și bijuteriile nu au fost găsiți niciodată. A fost găsit vinovatul în persoana lui Mihai Bucurenciu, proprietarul mașinii cu portbagaj, pentru că l-a răpit și sechestrat pe Vali R., pe care el îl considera hoțul „averii” pentru generali.