A sărit de la 7.000 de metri și a dispărut din istorie: destinul incredibil al Smarandei Brăescu

Născută la 21 mai 1897, Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist din România, pilot-aviatoare și deținătoarea recordului mondial absolut la săritura cu parașuta, performanță atinsă la Sacramento, în Statele Unite. 

Povestea Smarandei Brăescu rămâne adesea inexistentă în memoria colectivă, iar unele detalii precum tragediile, „ascunderile”și condamnarea politică adaugă un ecou tulburător: a murit pe 2 februarie 1948 la Cluj, şi a fost înmormântată sub un nume fals („Maria Popescu”) într-un cimitir din Cluj-Napoca.

Salturi spre cer

Aventura Smarandei Brăescu începe cu o pasiune neobişnuită pentru vremea ei: zborul. S-a născut în satul Hănţești, comuna Buciumeni (azi judeţul Galaţi) şi, după primul zbor cu avionul, şi-a fixat un ţel îndrăzneţ. Pe 5 iulie 1928 a obţinut brevetul de paraşutistă în Germania, devenind prima femeie din România cu acest titlu. Pe 2 octombrie 1931 a executat un salt de aproximativ 6.000 m, stabilind un record mondial feminin la momentul respectiv. Pe 25 decembrie 1931 a plecat cu un vapor la New York pentru o participare aeronautică și declara: „Viața mea nu înseamnă nimic dacă o țin numai pentru mine. Viața mea o dăruiesc țări, dar vreau să o dăruiesc frumoasă și încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare pentru că eu cred în steaua mea..”.

Pe 19 mai 1932, în Sacramento (California), făcea saltul de aproximativ 7000m şi bifa recordul mondial absolut la paraşutism. Tot în 1932 a devenit prima femeie europeană care a primit licenţă de pilot americană. 

Smaranda Brăescu nu a fost doar o simplă participantă în istoria aviației, ci una dintre cele care au scris-o cu propriile salturi. A doborât recorduri, a redefinit curajul și a arătat lumii că cerul nu are gen.

Viața de după gloria din aer

După succesele răsunătoare din anii ’30, destinul Smarandei a coborât din înălțimile gloriei în labirintul unei epoci tulburi. A continuat să zboare și să formeze noi generații de parașutiști militari, contribuind la efortul de război. Dar odată cu instaurarea regimului comunist, femeia care odinioară purta ia românească în competițiile internaționale a devenit o prezență incomodă pentru noua putere.

Eroina care a devenit „incomodă” pentru noul regim

După al Doilea Război Mondial, regimul comunist a privit cu suspiciune personalităţi cu profil „aerian” sau cu legături externe, iar S. Brăescu a fost inclusă printre „cele urmărite”. Conform unor relatări, ar fi semnat un document de condamnare a alegerilor din 1946, ceea ce i-a dus la „înlăturare”. 

Mai mult, în ceea ce priveşte sfârşitul ei, ea a decedat la Cluj-Napoca la data de 2 februarie 1948. A fost înmormântată în Cimitirul Central din Cluj, dar sub un nume conspirativ: „Maria Popescu”. Monumentul ridicat în memoria ei (în 2018) aminteşte locul în care s-ar afla mormântul, dar suspiciunile rămân: „unde este cu adevărat trupul ei” şi „în ce condiţii” sunt întrebări la care memoria oficială nu dă răspuns complet.

Aceste informaţii dau senzaţia unei dispariţii „discrete”, o eroină uitată, pusă într-o categorie a marilor persoane ale căror vieţi au fost complicate de regimuri, uitare și tăcere.

Ultimele zile ale unei legende

Detaliile legate de viața și moartea Smarandei Brăescu rămân, pe alocuri, învăluite în mister. Chiar și datele oficiale despre recordul ei mondial diferă ușor: unele relatări vorbesc despre o altitudine de 7.000 de metri, altele despre 7.233. Cert este că performanța ei a fost una unică, iar saltul din 1932 a rămas neegalat mult timp.

Finalul vieții sale este însă încărcat de neclarități. Se știe că a murit în 1948, la Cluj, dar împrejurările exacte nu au fost niciodată pe deplin lămurite. Se spune că ar fi suferit de cancer la sân și că a fost operată pe ascuns, noaptea, după ce medicii ar fi refuzat să o trateze din cauza presupuselor sale legături cu organizații anticomuniste. Operația nu ar fi reușit, iar Smaranda s-a stins curând după aceea.

A fost înmormântată sub un nume fals, „Maria Popescu”, în Cimitirul Central din Cluj. Locul exact al mormântului nu este cunoscut nici astăzi, dar în memoria ei a fost ridicat un monument simbolic, care amintește de eroina cerului ce a sfidat nu doar gravitația, ci și uitarea.