Simona Ionescu / Redactor Șef
România trăiește un moment important în privința pensiilor. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pune din nou pe masă discuția despre vârsta de pensionare, după ce recent o lege importantă privind pensiile magistraților a trecut de Curtea Constituțională.
Schimbările despre care se vorbește acum nu sunt simple ajustări birocratice, ci pot afecta modul în care mii de români din sistemul public ajung la pensie.
Până acum, în România existau reguli diferite pentru unele categorii de angajați în ceea ce privește vârsta la care se pot pensiona. Legea adoptată anterior prevedea o creștere treptată a vârstei de pensionare pentru militari, polițiști și angajați ai serviciilor de informații, până la 65 de ani, dar această tranziție urma să se întindă până în 2035. Guvernul își dorește acum să accelereze acest proces și să aducă standardul de pensionare la 65 de ani mai devreme decât era planificat. Aceasta înseamnă că persoanele din sistemele de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională ar putea lucra mai mult înainte de a ieși la pensie, într-un mod similar cu restul salariaților din sistemul public.
Premierul Bolojan a explicat în mod repetat că scopul este unul clar: să elimine inechitățile din sistemul de pensii și să asigure sustenabilitatea lui pe termen lung. În prezent, unele persoane se pensionează relativ devreme, la vârste mult sub cele generale, ceea ce creează presiuni financiare asupra bugetului public. Oficialii guvernamentali au spus că vârsta standard de 65 de ani trebuie să fie un obiectiv comun pentru toate categoriile, nu doar pentru salariații civili.
Deşi proiectul pentru a modifica vârsta de pensionare în aceste sisteme nu a fost încă finalizat, Guvernul a stabilit luna martie ca termen-limită pentru finalizarea lui. Un grup de lucru interministerial, format din reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne, analizează în prezent propunerile și modul în care noile reguli ar urma să fie aplicate. Până acum, datele detaliate nu sunt publice, dar ideea generală este ca trecerea la o vârstă de pensionare unificată să se facă treptat, cu respect pentru perioadele de serviciu deja definite.
În paralel cu această discuție despre vârsta de pensionare, tema pensiilor speciale a revenit în atenție. Recent, după numeroase amânări, Curtea Constituțională a decis că reforma sistemului pensiilor speciale pentru magistrați este constituțională.
„Părerea premierului este că trebuie continuată această reformare la nivelul pensiilor, să le zicem generic, speciale – pensii care sunt sub limita de vârstă generală”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, conform Capital.
Aceasta înseamnă că magistrații, judecători și procurori, vor ieși la pensie la 65 de ani într‑o perioadă tranzitorie, și nu mai devreme cum se întâmpla înainte, iar cuantumul pensiei va fi limitat la un nivel apropiat de 70% din venitul net avut înainte de pensionare. Decizia CCR a pus capăt unei perioade lungi de incertitudine și a permis Guvernului să spună că prima etapă a reformei pensiilor speciale este validată de instanța constituțională.
Prim‑ministrul a spus clar că această decizie deschide calea pentru a aborda și alte forme de pensii speciale, nu doar cele ale magistraților. Conform declarațiilor oficiale, după succesul înregistrat cu acest proiect, Guvernul intenționează să vină cu reforme similare pentru celelalte pensii speciale, cele din sistemele de ordine și siguranță, într‑un pachet mai larg de schimbări ce urmează să fie prezentat în lunile următoare. În opinia executivului, este momentul ca sistemul de pensii să devină mai echitabil pentru toți și să pună capăt situațiilor în care unii dintre cei cu ani de contribuție semnificativi ies la pensie mult mai devreme decât alții fără un motiv clar sau sustenabil.
Discuțiile despre pensiile speciale și despre vârsta de pensionare sunt sensibile și stârnesc reacții puternice în spațiul public. Unele voci susțin necesitatea schimbărilor pentru a echilibra sistemul și a asigura echitate între generații, în timp ce altele își exprimă îngrijorarea în legătură cu impactul asupra carierelor și planurilor de viață ale celor vizați. Cert este că România se află în mijlocul unei reforme profunde a modului în care oamenii se pensionează, iar rezultatele acestor discuții vor avea efecte pe termen lung pentru milioane de cetățeni.
Pe măsură ce proiectele legislative sunt redactate și supuse dezbaterii publice și parlamentare, subiectul vârstei de pensionare și al pensiilor speciale va rămâne central în agenda politică și socială a anului. Alegerile privind modul de implementare, perioadele de tranziție și compatibilitatea cu sistemul de pensii existent vor fi esențiale pentru viitorul modului în care românii își vor planifica pensionarea și securitatea financiară în anii care vin.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
