România a pus premier un fost jurnalist, Bulgaria vrea președinte o fostă jurnalistă. Cine e favorita de la Sofia!
Bulgaria vrea președinte o fostă jurnalistă. România a pus premier un fost jurnalist. Luca Niculescu a făcut presă 24 de ani, la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, unde a ajuns redactor-șef. Amintim că țara noastră a fost la un pas de a avea o femeie președinte și tot jurnalistă. Elena Lasconi, care a lucrat aproximativ 25 de ani în presă, în principal la PRO TV, dar și la posturi de radio locale din județul Hunedoara, a candidat la alegerile prezidențiale din România în 2024 și 2025, din partea USR. În 2024, s-a calificat în turul al doilea înainte ca scrutinul să fie anulat de Curtea Constituțională.
Jurnalista din Bulgaria vine însă pe o filieră politică solidă. Iliana Iotova, jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European, a fost vicepreședintă a Bulgariei în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Rumen Radev, actualul prim-ministru. Mai mult, a preluat funcția de președinte în ianuarie 2026, după demisia lui Radev, care a decis să candideze pentru Parlament, iar acum încearcă să obțină propriul mandat.
Sondajele publicate înaintea alegerilor o plasează pe primul loc, în timp ce reformistul Andrei Gyurov încearcă să reducă diferența. În paralel, candidatura cântăreței Vanya Velikova aduce un element neobișnuit în cursa electorală.
Alegerile prezidențiale din Bulgaria au loc într-un moment sensibil pentru întreaga regiune a Mării Negre. Atacurile cu drone asupra navelor comerciale, războiul dintre Rusia și Ucraina și preocupările privind securitatea regională au devenit teme centrale ale campaniei electorale din țara vecină.
Scrutinul are loc azi, duminică, 25 octombrie, iar Bulgaria se pregătește pentru o competiție cu 27 de perechi de candidați pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. Analiștii anticipează un al doilea tur de scrutin, programat pentru 1 noiembrie, deoarece prezența la vot ar putea rămâne sub pragul necesar pentru desemnarea câștigătorului din primul tur.
Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, este numele aflat în centrul alegerilor prezidențiale din Bulgaria. Ea nu intră în competiție ca o candidată fără experiență instituțională, ci din postura de actuală șefă a statului, funcție pe care a preluat-o la 23 ianuarie 2026, după demisia președintelui Rumen Radev și încetarea oficială a mandatului acestuia.

Născută la 24 octombrie 1964, la Sofia, Iotova și-a început cariera profesională în jurnalism. A absolvit Liceul Francez „Alphonse de Lamartine” din capitala Bulgariei și Facultatea de Filologie Bulgară a Universității „Sf. Kliment Ohridski”. Ulterior, și-a completat pregătirea prin programe de specializare în Franța.
Între 1990 și 1997, a lucrat la Televiziunea Națională Bulgară, unde a fost reporter, editor și prezentatoare. A ajuns apoi să conducă Direcția de știri și actualități a postului public, o experiență care i-a oferit vizibilitate și contact direct cu spațiul public.
Trecerea spre politică s-a produs în a doua jumătate a anilor ’90. Între 1997 și 2007, Iotova a condus biroul de presă al Partidului Socialist Bulgar, formațiune în cadrul căreia a ocupat ulterior și funcții politice.
În 2005, a devenit deputată, iar în 2007 a fost aleasă în Parlamentul European. A activat timp de un deceniu în legislativul european, unde a lucrat inclusiv în comisii care se ocupau de piața internă, libertăți civile și petiții.
În noiembrie 2016, Iliana Iotova a fost aleasă vicepreședintă a Bulgariei, alături de Rumen Radev. Cei doi au obținut un al doilea mandat în 2021. După retragerea lui Radev din funcție, în ianuarie 2026, Iotova a devenit prima femeie care a ocupat funcția de președinte al Bulgariei.
Acum, ea încearcă să obțină un mandat prezidențial prin vot direct, într-o competiție în care experiența sa politică și pozițiile privind securitatea regională se află în centrul dezbaterii publice.
Datele publicate în ultimele zile înaintea scrutinului o plasează pe Iliana Iotova în fruntea intențiilor de vot, însă cifrele diferă în funcție de institutul de sondare și de perioada în care au fost realizate cercetările.
Potrivit unui sondaj Alpha Research publicat de Radio Bulgaria la 23 octombrie, perechea Iliana Iotova – Kiril Valchev era susținută de 41,1% dintre alegătorii care declarau că vor merge sigur la vot. Pe locul al doilea se afla perechea Andrei Gyurov – Gheorghi Kandev, cu 28,3%, urmată de Kostadin Kostadinov și Petar Volgin, cu 12,8%.
Un alt sondaj, realizat de Market Links și publicat anterior de postul public bulgar, indica un sprijin de 47,3% pentru Iotova, în timp ce Gyurov era cotat la 30,6%.
Bulgaria are aproximativ 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste.
Președintele este comandantul suprem al forțelor armate, poate exercita dreptul de veto asupra unor legi și are atribuții în domeniul reprezentării internaționale și al numirii ambasadorilor. De asemenea, rolul său poate deveni important în perioadele de instabilitate politică, mai ales atunci când partidele nu reușesc să formeze o majoritate parlamentară.
Într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO, pozițiile președintelui privind securitatea, relațiile externe și războiul din Ucraina au o importanță care depășește caracterul ceremonial al funcției. Acesta este și motivul pentru care scrutinul de la Sofia este urmărit cu atenție în regiune. Rezultatul poate influența dezbaterea politică internă și raportarea Bulgariei la principalele dosare de securitate europeană.
În aceeași cursă electorală, una dintre prezențele care au atras atenția este Vanya Velikova (Ivanka Velikova Tsvetanova-Petkova, conform registrului electoral), interpretă de muzică pop-folk.

Cunoscută în lumea divertismentului, aceasta candidează la alegerile prezidențiale din 25 octombrie alături de Panayot Kyuchukov, cunoscut și sub numele de scenă „Paco”. Acesta e vedetă de reality-show, devenit celebru după participarea la emisiunea „Big Brother” în 2006, după ce a lucrat timp de zece ani ca manager al unui centru de zi pentru copii și tineri cu dizabilități.
Campania sa a atras atenția mai ales prin elemente neconvenționale de imagine. Presa bulgară a relatat despre apariția artistei în fața sediului președinției cu un jeep roz, o imagine care s-a viralizat în mediul online.
Alegerile din Bulgaria se înscriu într-un context regional în care femeile ocupă sau au ocupat funcții importante în instituțiile statului. Serbia și Kosovo oferă două exemple recente, diferite atât prin traseul profesional al protagonistelor, cât și prin circumstanțele în care au ajuns în prim-plan.
Ana Brnabić, fostă prim-ministră (primul membru al guvernului de la Belgrad care și-a asumat homosexualitatea) și actuală președintă a Adunării Naționale a Serbiei, a preluat atribuțiile prezidențiale la 28 septembrie 2026, după demisia lui Aleksandar Vučić.

În Kosovo, Justina Shiroka-Pula, economistă și profesoară universitară, a fost aleasă președintă de Parlament, luna aceasta. Înainte, a condus Academia de Științe și Arte din Kosovo.
România nu stă deoparte de trendul balcanic. Mai multe femei au intrat în cursa prezidențială după 1990, însă niciuna nu a câștigat până în prezent alegerile pentru funcția de președinte al țării.
Acum, înaintea viitoarelor alegeri, în spațiul public au apărut și speculații privind posibile candidaturi ale unor femei care nu au deținut funcții politice alese, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui în exercițiu și Cristela Georgescu, soția politicianului care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în 2024, tur care ulterior a fost anulat.
Foto: Facebook
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook