Simona Ionescu / Redactor Șef

Când funcția omoară omul. Cine este procurorul bătăuș din Târgu Jiu

Când funcția omoară omul. Cine este procurorul bătăuș din Târgu Jiu
„Potra arestat în Dubai” a bătut știrea cu CCR. O alta, mai de impact: Un elev de 17 ani din București, umflat de polițiști de pe stradă ca fiind suspect că a trimis mailurile cu bombe și împușcături în școli și spitale. Și-au amintit de puști fiindcă FBI l-a identificat într-un caz asemănător, de anul trecut, iar marți o instanță din București a respins extrădarea lui în SUA.

„Potra arestat în Dubai” a bătut știrea cu CCR. O alta, mai de impact: Un elev de 17 ani din București, umflat de polițiști de pe stradă ca fiind suspect că a trimis mailurile cu bombe și împușcături în școli și spitale. Și-au amintit de puști fiindcă FBI l-a identificat într-un caz asemănător, de anul trecut, iar marți o instanță din București a respins extrădarea lui în SUA.

Ar fi trebuit să comentez Potra, omul lui Georgescu, sau invers. Subiect la zi. Dar nu-i nicio confirmare oficială că a fost arestat în Dubai. Dacă-i adevărat, nu văd reținerea, fiindcă în alte cazuri de răsunet, autoritățile au anunțat imediat. Despre elevul-internet, n-aș avea ce să scriu mai mult pentru că nu a recunoscut că a trimis mailurile și nici Poliția nu a prezentat vreo probă.

Așteptăm… așa cum așteptăm ședința din 8 octombrie a CCR, ca să ne liniștim și cu magistrații și pensiile lor. Mi-am amintit însă de un procuror din Târgu Jiu cu care, în anul 2004, am purtat câteva convorbiri telefonice pentru că descoperise cea mai mare eroare judiciară comisă în România după 1989. Acum e procuror DNA, nu s-a pensionat deși are 59 de ani, și se numește Emil Moța. Bătăuș în trafic, după cum au titrat televiziunile, zilele trecute.

Procurorul judoka și tânărul zgâriat

O altercație în trafic a avut loc săptămâna trecută, într-o noapte, în Târgu-Jiu. Unul dintre cei implicați în incident este procurorul DNA Emil Moța. Acesta a sunat la 112 , spunând că este blocat și șicanat în trafic. Până să ajungă polițiștii la fața locului, incidentul a degenerat.

Procurorul (59 de ani) susține că el a fost agresat de tânărul care a coborât din mașină și a început să-l injure. Băiatul de 23 de ani a reclamat că el a fost lovit și strâns de gât. Există o filmare de la o camera video stradală și un certificat medical pe care scrie „excoriație coloana cervicală – agresiune fizică”. Adică zgârietură, fără zile de îngrijire.

Desigur, a ajuns știre centrală în presă. Procurorul neagă agresiunea descrisă, tânărul nu a dat nicio declarație. Dacă luăm în calcul că, în tinerețe procurorul Moța a practicat judo, s-ar putea să-i fi aplicat băiatului vreo „schema”. Vom vedea – doar dacă vreunul dintre ei sau ambii vor depune plângeri – ce va scoate la iveală ancheta.

De ce scriu despre cazul procurorului Moța? Pentru că am scris și despre cazul lui Marcel Țundrea, cu mulți ani în urmă. Vreo 20. Țundrea, un om nevinovat care a stat 12 ani în închisoare, pentru o crimă pe care nu a comis-o. Pe el l-a salvat de la o detenție lungă procurorul Emil Moța. Am să povestesc pe scurt, pentru cei mai tineri, această mare eroare judiciară care, stupid, și-a pus amprenta pe viețile celor doi: condamnatul nevinovat Țundrea și procurorul care l-a scos din pușcărie, Emil Moța.

Condamnat la 25 de ani de detenție din greșeala unui procuror

Crimă și viol. Anchetă condusă de procurorul Ion Diaconescu de la Parchetul Gorj. În iunie 1992, o fată de 13 ani dintr-o comună gorjană a fost găsită moartă pe malul unui pârâu. Avea capul spart cu o piatră, iar legiştii au constatat că fusese violată.

Marcel Ţundrea, vecin cu victima, a fost arestat şi trimis în judecată. A negat mereu fapta și a indicat procurorului un posibil făptuitor. Au existat și martori care l-au indicat pe același bărbat din sat, văzut în preajma fetei. Procurorul Diaconescu a trimis dosarul în judecată, iar instanţele l-au găsit vinovat pe Ţundrea. L-au condamnat la 25 de ani de închisoare.

Marcel Ţundrea a executat doar 12 ani, datorită unei avocate care s-a încăpățânat să creadă în nevinovăția lui și să-l convingă pe procurorul Emil Moța să refacă ancheta. O situație complicată, fiindcă era vorba de o anchetă făcută și finalizată de un coleg din Parchet.

Moța a găsit o modalitate. A cerut un examen ADN după o probă ridicată de la cadavru. Rezultatul l-a scos definitiv din cauză pe Marcel Țundrea. În acea perioadă am vorbit telefonic cu procurorul Moța. Era tânăr, amabil, nu spunea mai mult decât vroia despre anchetă, nu își acuza colegul de eroare. Mi s-a părut pasionat de meserie căci îmi expunea conexiunile logice pe care a mers în refacerea anchetei.

Țundrea a ieșit din închisoare, dar după 3 ani a murit. Chinuit și bolnav în cei 12 de ani de temniță, organismal lui nu a mai rezistat.

Ulterior, tot în baza probei AND, a fost condamnat adevăratul criminal. Era bărbatul indicat de martori și de Marcel Țundrea, un tip violent și care mai avea la activ o crimă.

Prima promovare, după succesul Țundrea

După succesul înregistrat cu cazul Țundrea, procurorul a fost promovat. În 2004, la vârsta de 38  de ani, Emil Moța a fost numit prim-procuror al Parchetului Gorj. Soția era judecător. O familie tânără și realizată.

În 2007, însă, Moța a fost obligat să renunţe la funcţia de şef. CSM i-a revocat mandatul. S-a spus atunci că s-a luat această măsură din cauza conflictelor dese pe care le avea cu procurorii din subordine, dar și că a făcut greșeli prin deciziile luate. I s-a reproșat și faptul că l-a arestat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe președintele Consiliul Județean Gorj de atunci, Nicolae Mischie, iar Curtea de Apel l-a găsit nevinovat. Comisese și procurorul Emil Moța o „eroare judiciară” – cum s-a spus – și merita pedepsit pentru că-i tulburase viața baronului politic!

Au fost însă și jurnaliști locali care au arătat că, de fapt, revocarea a fost o lucrătură a doi procurori, unul dintre ei fiind Ion Diaconescu, cel care-l trimisese în pușcărie pe Țundrea.

Peste vreo 3-4 ani, Moța revine pe funcția de șef al Parchetului Gorj, în urma promovării unui concurs al CSM. Până aici, la acest moment al carierei, cred că doar pasiunea pentru investigații și aplicarea legii i-au trasat viața.

Ascensiunea continuă. Ținta: București

În anul 2012, Emil Moța şi-a depus candidatura pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Pe lista de contracandidați se aflau nume cunoscute publicului: Laura Codruta Kovesi, Tiberiu Nițu, Gheorghe Cornescu. După cum se știe, Victor Ponta a ales-o pe Laura Codruța Kovesi, atunci procuror general, să devină șefa DNA.

Dar în garnitura DNA va intra și gorjanul Emil Moța. Era un pas imens în carieră. Lucra în București, la DNA Central. Începuse să simtă gustul puterii. Procurorii DNA erau peste tot, ultra-mediatizați fiindcă au dat iama cu cătușele în politicieni. Moța s-a pus pe făcut dosarele grele repartizate de șefa Laura Codruța Kovesi.

Gustul puterii

Anii petrecuți în cercetarea penală, „clienții” care-i călcau pragul biroului de la DNA, metodele impuse de conducere, l-au transformat pe procurorul Emil Moța. Simțea puterea și era omul puterii. Nu mai răspundea la telefon jurnaliștilor ca în anii 2000.

Moţa este procurorul care a rămas de pomină cu dosarul penal pe care l-a deschis acuzându-l pe premierul Victor Ponta şi pe ex-deputatul PSD Sebastian Ghiţă că l-au adus în România, în vizită oficială, pe fostul premier al Marii Britanii, Tony Blair. A râs toată presa și, implicit, toată țara, imaginându-și cum va fi audiat la București Tony Blair. În final, procurorul Moţa a clasat dosarul.

După pandemie, Emil Moţa a mai impresionat cu o anchetă. Le-a deschis dosar penal pentru dare de mită fostului selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, şi fiul acestuia, în celebra afacere a măştilor din pandemie, importate prin Romarm. Alexandru Piţurcă a fost chiar reţinut, însă instanţa de judecată a dispus cercetarea sa în libertate.

Concluzia: Funcția a omorât omul care, cândva, a salvat un om nevinovat ca Marcel Țundrea. Și tot funcția de procuror DNA l-a făcut să-și piardă cumpătul și să devină „bătăușul din trafic”.

(Articol preluat din evz.ro)

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *