Simona Ionescu / Redactor Șef
Comoara despre care puțini români știu este Cascada cu apă termală de la Toplița, un fenomen rar la nivel european, comparabil doar cu băile termale naturale din Saturnia, Italia.
Locul este vizitat mai mult de localnici și de călători curajoși care deviază de la traseele clasice. De ce? Poate pentru că România, cu toate comorile sale, are obiceiul de a-și îngropa bijuteriile în anonimat.
Apa cascadei Toplița, bogată în carbonat de calciu nu „răcnește” ca la Bigăr sau Răchitiș, ci curge lin, revărsându-se peste un perete de travertin, acel mineral calcaros care se depune ca o dantelă, schimbându-și forma și culoarea zilnic.
De la un alb lactat la un brun intens, cu reflexii rozalii la apus, cascada respiră odată cu anotimpurile. Este un dans etern al eroziunii și depunerii, un proces geologic care a modelat această minune de-a lungul anilor. Povestea a început cu izvoarele termale din zonă, cunoscute încă din Antichitate.
Toplița, așezare cu rădăcini în epoca romană, când legiunile împăraților exploatau băile naturale pentru odihna soldaților, a fost un loc de vindecare de secole. Izvorul care alimentează cascada, numit Bradul „erupe” din adâncurile vulcanice ale Carpaților Orientali, încălzite de căldura reziduală a scoarței terestre.
Apa mineralizată, bogată în calciu, urcă la suprafață prin fisuri geologice. Aceste depuneri au construit, picătură cu picătură, pragul stâncos peste care curge azi cascada, un proces lent, început probabil în perioada post-glaciară, acum mii de ani, dar accelerat de activitate seismică minoră din regiune.
Primele mențiuni scrise despre izvoarele termale din Toplița apar în documente medievale, când voievozii transilvăneni acordau privilegii familiilor nobile pentru exploatarea băilor.
Cascada formată pe terasa râului, a fost observată mai târziu, probabil în secolul al XIX-lea, când dezvoltarea căii ferate a adus primii vizitatori feroviari. Astăzi, e la doar șapte metri de șinele ce leagă Miercurea Ciuc de Târgu Mureș, atât de aproape încât pare să taie respirația celor care privesc pe geamul trenului.
Iarna, când temperaturile coboară sub -20°C, apa caldă rezistă eroic, formând țurțuri stalactitice ce transformă locul într-un castel de gheață ireal. Dar în ianuarie 2015, un val polar extrem de -29°C a înghețat-o aproape complet pentru prima oară în decenii.
Din păcate, proiectele de amenajare zac pe hârtie de ani buni, iar lipsa indicatoarelor și accesul șubred descurajează turiștii. Potrivit specialiștilor, apa termală ajută la relaxare musculară, îmbunătățirea circulației, având chiar și efecte antiinflamatoare.
Sursă foto: toplita.eu
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
