Simona Ionescu / Redactor Șef
Proiectarea celebrului Cazinou din Vatra Dornei, una dintre cele mai vechi clădiri din România a început în jurul anului 1866, iar ordinul de începere al lucrărilor a fost semnat de însuși împăratul Franz Joseph, după ce primarul de atunci, Vasile Deac a fost la suveran, folosind drept argument faptul că în zonă vin mulți turiști la băi.
Împăratul a fost foarte încântat de idee, ba chiar a sprijinit financiar proiectul. Restul banilor necesari s-au strâns atât din chetă publică, cât și dintr-un împrumut care s-a făcut la o bancă din Viena.
În aceeași perioadă a fost construit și cazinoul din Sinaia și cel de la Constanța, dar în stiluri diferite. Unul dintre cele mai impresionante cazinouri din Europa a fost ridicat între anii 1896-1898, iar ca sursă de inspirație, arhitecții au avut cazinoul din Baden, de aceea acesta a fost făcut în stil eclectic, cu note ale renașterii germane.
Lucrările au fost finalizate pe 10 iulie 1899, iar proiectul i-a aparținut celebrului arhitect austriac Peter Paul Brang. Bijuterie arhitecturală a vremurilor, cazinoul a fost pe placul celor mai mari nume ale vremii, de la Franz Joseph, Lucian Blaga, Nicolae Iorga și Corneliu Zelea Codreanu, la Ion Antonescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Totul a funcționat așa cu trebuie până în anul 1918, când soarta cazinoului s-a schimbat. Pentru început a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei, din cauza banilor pe care Austria a trebuit să le plătească României ca urmare a reparațiilor de război.
Din nefericire, clădirea a fost grav avariată în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, dar clădirea a avut cel mai mult de suferit în timpul comunismului. Atunci a fost transformat într-un club muncitoresc, unde aveau loc ședințe de partid, dar și campionate de șah. Totuși, în anul 1987, Ceaușescu a fost de acord să fie refăcut, însă Revoluția din 1989 a oprit totul.
Din fericire, lucrurile au luat o turnură favorabilă pentru celebrul cazinou de la Vatra Dornei, care a renăscut din propria cenușă printr-un proiect al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Lucrările se află pe ultima sută de metri, iar turiștii din România și din întreaga lume așteaptă cu nerăbdare să calce în acest loc plin de poveste.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
