Dintre obiectele de mare valoare artistică și istorică, dar mai ales religioasă în biserica “Înălțarea Domnului” de la Mănăstirea Neamț se află icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, datând din anul 665. A fost pictată în Lida, patria Sf. Mare Mucenic Gheorghe, dăruită de Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în anul 1429.
Cea mai frumoasă icoană din România
Icoana Maicii Domnului „Lidianca” de la Mănăstirea Neamț este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană care se află pe cuprinsul României.
A fost comandată de către Sfântul Gherman, în anul 665, fiind copie a icoanei Maicii Domnului ce se afla în Lida din anul 35. Pe spatele icoanei este zugrăvit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care s-a născut în Lida.
Când Sfântul Gherman a ajuns în Țara Sfântă, el a văzut icoana Maicii Domnului de pe stâlpul bisericii din Lida – Lodd. Tradiția și unele vechi însemnari arată că această icoană a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida. Biserica din Lida a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, iar pe când Sfinții Apostoli Petru și Ioan propovăduiau prin aceste părți, ei au rugat-o pe Maica Domnului să binecuvinteze biserica și să o sfințească prin venirea ei. Maica Domnului i-a trimis înainte și, ajungând ei în biserică, au văzut chipul Maicii Domnului nepictat de mână omenească. Botezându-se mulți, Maica Domnului s-a veselit cu duhul și a dat icoanei puterea facerii de minuni.
Icoana a fost dăruită domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în anul 1429
Sfântul Gherman a adus copia icoanei cu el în Constantinopol atunci când a devenit patriarh, și a oferit-o Mănăstirii Heleopatra.
La începutul persecuției iconoclaste a împăratului Leon al III-lea, în anul 714, icoana Maicii Domnului a fost ascunsă, iar în anul 716 a fost trimisă în secret de către Sfântul Gherman la Roma, Papei Grigorie al III-lea.
Icoana Maicii Domnului a fost așezată timp de 106 ani în Basilica „San Pietro” din Roma. După învingerea iconoclaștilor, Papa Serghie al II-lea a readus icoana în Constantinopol. Icoana a fost întâmpinată la intrarea în Constantinopol de Sfânta Împărăteasă Teodora, însoțită de Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului, și popor mult din Imperiul Bizantin. Apoi, icoana a fost reașezată în Mănăstirea Heleopatra.
Împăratul Manuel al II-lea Paleologul a trimis trei icoane în Moldova
În jurul anului 1400, împăratul Manuel al II-lea Paleologul a trimis trei icoane în semn de recunoștință a Imperiului Bizantin, față de Voievodatul din Moldova.
Una dintre acestea a fost pentru Voievodul Alexandru cel Bun, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, a fost așezată în Mănăstirea Bistrița, Neamț, România.
Una a fost pentru soția sa, Neacșa (numită în unele scrieri Ana), icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost așezată în Mănăstirea Agapia, Neamț, România.
Cea de-a treia a fost pentru Mitropolitul Iosif Mușat, icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost așezată în Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, cunoscută sub denumirea de Biserica Mirăuți.
Icoana Maicii Domnului a stat în biserica Sfântul Gheorghe până în anul 1415, când a fost dusă și așezată în Mănăstirea Neamț, unde a și rămas de atunci.
În timpul unei invazii a turcilor care îi urmăreau pe eteriști, icoana a fost îngropată din iunie 1821, până în octombrie 1822, împreună cu alte obiecte de valoare, într-o poiană tainică de pe Muntele Rusu, pentru a fi protejată.
Astăzi, pe locul în care a fost îngropată icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se află Schitul Icoana Veche.
Între anii 1844-1845, icoana a fost ferecată într-o îmbrăcăminte de argint aurit, ornamentată cu pietre prețioase, în timpul starețului Neonil (†1853).
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este cinstită în Biserica Ortodoxă Română pe data de 9 iulie, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 24 mai 2018.
Propunerea a fost formulată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, și a fost aprobată înscrierea ei în calendar începând cu anul 2019.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook