Simona Ionescu / Redactor Șef
Oamenii de știință, printre care cercetătorul independent britanic David Elkington, le-au descris ca pe o posibilă „bibliotecă” din secolul I d.Hr., provenită dintr-o peșteră din nordul Iordaniei. Textele sunt în ebraică arhaică (paleo-ebraică), aramaică, greacă, precum și simboluri mesianice.
E vorba și de o menorah cu șapte brațe, o cruce, imaginea Ierusalimului și un portret care ar putea reprezenta un personaj biblic, asociat cu Iisus.
Cărțile din plumb, se spune că ar fi fost descoperite după o inundație de către un fermier iordanian, care le-ar fi vândut lui Hassan Saida, un beduin din Israel, care ar fi făcut contrabandă.
Pe de altă parte, se crede că apariția fusese prezisă. În anii 1950, dr. Hugh Schonfield traducea Documentul de la Damasc, unul dintre Manuscrisele de la Marea Moartă și a realizat la un moment că textul vorbea despre o carte de metal, un obiect sacru.
Savanți precum Margaret Barker și specialistul în Vechiul Testament Philip Davies de la Universitatea Sheffield au fost inițial implicați sau au exprimat interes, sugerând o origine creștină timpurie, întrucât codicele legate sunt caracteristice culturii creștine primitive.
David Elkington a făcut mari eforturi de autentificare, inclusiv teste metalurgice inițiale care sugerau o vechime de circa 2.000 de ani. E vorba de un fragment de piele datat prin C14 la aproximativ 2.000 de ani. Disputa de proprietate între Iordania, care revendica artefactele sub legea comorilor și Israel a amplificat interesul mediate.
Autoritatea Israeliană pentru Antichități a examinat exemplare și a concluzionat că reprezintă „un amestec de stiluri și perioade incompatibile, fără logică sau conexiune”, cu inscripții lipsite de sens sau copiate din surse cunoscute, respective monede, morminte, mozaicuri.
Expertul epigrafist André Lemaire de la Sorbona le-a numit „falsuri sofisticate”. La rândul său, Peter Thonemann de la Oxford a identificat o tablă de cupru ca fiind o copie modernă a unei inscripții de mormânt din secolul II d.Hr. de la Muzeul din Amman.
„Sunt la fel de sigur cum se poate fi că întregul lot este format din falsuri moderne. Mi-aș pune cariera în joc”, a declarat acesta.
În 2018 și Departamentul de Antichități al Iordaniei a confirmat oficial că sunt falsuri „profesionale”. Reprezentanții instituției au spus că s-au folosit materiale antice (plumb vechi, pietre) pentru a induce în eroare, dar inscripțiile și imaginile sunt „irelevante”, fără cunoștințe autentice de epigrafie antică.
Departamentul de Antichități al Iordaniei l-a criticat și pe Elkington, afirmând că afirmațiile sale sunt „fără bază”, iar fotografiile nu corespund locului vizitat.
Teste recente din 2025 realizate la Ion Beam Centre (Universitatea Surrey, prof. Roger Webb și colaboratori de la Glasgow, Viena folosind analiză cu fascicul de ioni au arătat un tablou nuanțat: unele părți interioare (protejate) indică material mai vechi de 200 de ani, cu modele de coroziune greu de falsificat artificial, iar paginile exterioare sunt contaminate.
Studiul, publicat în Nuclear Instruments and Methods in Physics Research B, nu confirmă originea din secolul I și nici nu rezolvă controversa, dar sugerează un mix posibil.
Astăzi, codicele rămân în posesie privată, majoritatea în Israel, cu câteva confiscate de Iordania. Centrul pentru Studiul Codicelelor de Plumb din Iordania a încercat evaluări independente, dar controversa persistă. Există însă și mulți alți specialiști care au clasificat descoperirea drept una dintre cele mai surprinzătoare ale noului secol.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
