Simona Ionescu / Redactor Șef

Misterul sicrielor de plumb de la Notre Dame. Arheologii și istoricii au puține explicații

Misterul sicrielor de plumb de la Notre Dame. Arheologii și istoricii au puține explicații
Devastată de incendiu în 2019, catedrala Notre Dame din Paris se va redeschide pentru public anul acesta, mai exact în data de  în 8 decembrie 2024.

Lucrările de reabilitare în urma incendiului care aproape a distrus Catedrala Notre Dame din Paris în 2019 a dus la descoperirea a două sicrie de plumb ascunse sub podeaua sa. Misterul lor persistă, arheologii și istoricii găsind numai puține explicații în legătură cu acestea.

Dar, oricât de interesantă ar fi descoperirea pentru oamenii de știință, în Franța lucrurile stau puțin diferit. Conform legislației franceze, cadavrele găsite în sicrie nu sunt considerate artefacte arheologice. Ele sunt considerate rămășițe umane și trebuie tratate cu respect. Astfel, după ce vor fi cercetate atent, rămășițele umane vor fi înmormântate din nou într-un loc liniștit.

Misterul sicrielor de plumb de la Notre Dame

Sarcofagele au fost dezgropate la începutul anului trecut în timpul unei săpături efectuate de institutul arheologic național al Franței, Inrap. Abia la finele anului a fost anunțat ce s-a găsit în interior. Din cenușă și moloz, echipa a scos la lumină două cadavre. Potrivit jurnalistului Kim Willsher de la The Guardian, care relatează din Paris, unul dintre cadavre ar fi al unui tânăr nobil, iar celălalt, ar fi aparținut unui preot de elită.


O placă de alamă de pe sicriul preotului confirmă că trupul aparține unui fost lider religios al catedralei Notre Dame, pe nume Antoine de la Porte, care a murit în 1710 la vârsta de 83 de ani. Deoarece de la Porte a ajutat la reamenajarea faimoasei catedrale, el a fost o figură destul de respectată în timpul său. Există chiar și un tablou al acestuia, care poate fi văzut în  Muzeul Luvru, arată Viral.drinkfood.info.

Tânărul cavaler a sfârșit tragic, fără dinți în gură și cu oasele rupte

Cui i-a aparținut celălalt trup este un mare mister. Bărbatul pare să fi murit la o vârstă cuprinsă între 25 și 40 de ani.  În mod evident era cineva important, având în vedere modul în care a fost înmormântat. Oasele sale vorbesc despre o viață petrecută călare, așa că cercetătorii l-au poreclit „Le Cavalier” (n.r. trad. – cavalerul, călărețul). Eric Crubézy, antropolog biologic la Universitatea Toulouse III din Franța, a supravegheat deschiderea sicrielor.

Două sicrie misterioase au fost descoperite în catedrala Notre Dame din Paris (Sursa foto: Instagram)

El a declarat pentru Live Science că trupul lui Le Cavalier era într-o stare generală de sănătate precară. Majoritatea dinților lipseau, iar oasele prezentau semne de rănire. Modul în care craniul său a fost tăiat și pieptul său deschis pentru îmbălsămare, indică o practică obișnuită pentru înmormântarea nobilimii. Unele aspecte ale scheletului bărbatului l-au determinat pe Crubézy să suspecteze că ar fi putut să moară de meningită cronică, cauzată de tuberculoză.

„Și-a sfârșit viața în chinuri”, a declarat Crubézy reporterilor la o conferință de presă, potrivit The Guardian. Trupul său aproape că a fost modelat în sicriu. El a fost stropit doar cu resturile de frunze și flori cu care a fost îngropat.

Marele preot se spăla constant pe dinți

În comparație, de la Porte părea mult mai sănătos când a murit. Chiar și la vârsta de 83 de ani, dinții marelui preot par să fi fost într-o stare excelentă. „Erau remarcabili pentru vârsta lui. Vedem acest lucru foarte rar, dar el și-a curățat în mod clar dinții și a avut grijă de ei”, a declarat Crubézy reporterilor.

După incendiul din 2019, catedrala Notre Dame a intrat în reabilitare. Va fi redeschisă anul acesta (Sursa foto: Instagram)

Singurul semn real de boală care ieșea în evidență pe cadavrul bătrânului era degetul său mare. Crubézy a declarat pentru Live Science că se pare să fi suferit de gută, o boală artritică adesea asociată cu bogăția, apărând mai ales la persoanele care exagerează cu carnea, fructele de mare sau alcoolul. Cercetătorii de la Inrap intenționează să analizeze în continuare cele două corpuri pentru a înțelege mai bine cine au fost acești bărbați și cum au trăit ei.

Sursa foto: Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre