Simbolurile sacre ascunse în cele mai vechi bijuterii de aur din lume. Au fost descoperite într-o necropolă preistorică din Varna
Primele bijuterii de aur din lume. În timp ce mărgelele din scoici și dinți perforați, folosite ca semne de identitate, apar în preistorie cu zeci de mii de ani înaintea metalurgiei, necropola de la Varna, pe țărmul Mării Negre, păstrează un alt tip de început: primele bijuterii din aur cunoscute până în prezent, asociate clar cu morminte, statut și o lume care învăța să transforme metalul în simbol.
Descoperirea a fost accidentală. În toamna lui 1972, lucrări de construcții în orașul bulgar Varna au scos la iveală un cimitir preistoric. Următorii ani au însemnat un efort arheologic de durată: după circa două decenii de săpături și analiză, specialiștii au identificat aproape 300 de morminte.
Din 62 dintre ele au fost recuperate obiecte de aur, iar ansamblul numără peste 3.000 de artefacte datate, în general, între 4600 și 4300 î.Hr., conform relatărilor publicate de Live Science și interpretărilor muzeale.
Dimensiunea tezaurului nu e singurul detaliu care impresionează, ci distribuția lui. Aproximativ o treime din totalul pieselor provine dintr-un singur mormânt: așa-numitul Mormânt 43. Acolo a fost găsit scheletul unui bărbat de peste 60 de ani, mort cu aproape șase milenii în urmă.
Arheologii au sugerat că ar fi putut fi un meșter familiarizat cu tehnici de prelucrare a metalelor, iar inventarul funerar îi susține poziția excepțională în comunitate. În jurul lui, aurul nu apare ca o simplă acumulare, ci ca un limbaj.
Au fost identificate coliere, brățări, cercei, pandantive cu mărgele, mici discuri de aur cusute pe haine, un topor cu mâner placat cu aur și o piesă interpretată ca teacă falică, realizată din aur. În termeni moderni, am spune bijuterii, în termeni preistorici, ele funcționau ca marcatori de rol, putere și ritual, adică bijuterii încărcate de sens, nu doar obiecte decorative.
În total, în necropola de la Varna au fost adunate peste șase kilograme de aur. Vechimea estimată, de până la aproximativ 6.600 de ani, face ca aceste bijuterii să fie cele mai timpurii dovezi certe ale prelucrării aurului de către oameni, la scară mondială.
Există și nuanțe: o mărgea de aur descoperită în 2016 la situl Tell Yunatsite, tot în sudul Bulgariei, a fost discutată ca posibil cu aproximativ un secol mai veche, însă datarea respectivă nu este considerată definitiv confirmată. De ce tocmai în Balcani, apare atât de devreme această explozie de aur?
Răspunsul rămâne incomplet. Cercetătorii discută despre o combinație de resurse, know-how și rețele de schimb. Muzeul de Arheologie din Varna a indicat că fenomenul ar putea fi legat de progrese în minerit, metalurgie și comerț pe distanțe lungi. Cu alte cuvinte, nu e vorba doar despre tehnică, ci despre infrastructura socială care face posibilă apariția unor bijuterii standardizate, repetabile, recognoscibile.

Mai important, Varna schimbă felul în care vorbim despre inegalitate în Europa preistorică. Reprezentanții muzeului au descris necropola drept o ilustrare timpurie a apariției unei societăți segregate în clase, un prototip de structură socială și politică. Când o singură persoană primește în mormânt o cantitate disproporționată de aur, mesajul nu e subtil.
În lipsa scrisului, bijuterii și obiecte similare devin documente: arată cine avea acces la resurse, cine controla meșteșugul și cine era recunoscut drept lider. În laborator, datarea se sprijină pe contextul stratigrafic și pe analize radiocarbon ale resturilor organice asociate mormintelor, ceea ce le permite arheologilor să încadreze ansamblul în mileniul V î.Hr.
Deși piesele sunt spectaculoase, ele nu au fost găsite izolat, ca un depozit rătăcit, ci în cadrul unui ritual funerar repetat. Tocmai această coerență face ca bijuterii de la Varna să fie un reper global. Iar când vorbim despre bijuterii, vorbim și despre schimburi: aurul, scoicile, sarea și cuprul se mișcau pe rute care legau comunități diferite.
Simbolurile sacre ascunse în cele mai vechi bijuterii de aur din lume. Au fost descoperite într-o necropolă preistorică din Varna. În acest peisaj, fiecare piesă devine indiciu despre viața de zi cu zi, credințe și competiția pentru prestigiu înainte de apariția orașelor propriu-zise.
Acesta e punctul în care „cele mai vechi” capătă greutate jurnalistică fără a aluneca în senzațional. Nu e vorba despre primele ornamente ale omenirii, ci despre primele bijuterii de aur atestate clar, într-un context arheologic solid și într-un sistem de înmormântare care sugerează reguli. Varna oferă o fotografie rară a momentului când metalul prețios începe să fie convertit în ierarhie.
Pentru publicul de azi, fascinația e dublă. Pe de o parte, aceste bijuterii arată o îndemânare tehnică uimitoare pentru mileniul V î.Hr. Pe de altă parte, acestea pun întrebări incomode despre cât de repede se nasc diferențele de statut. Într-o lume în care aurul era, probabil, mai degrabă sacru decât „scump”, bijuterii asemenea celor din Mormântul 43 nu erau doar frumusețe, erau o afirmație despre ordine, putere și memorie.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook