Cercetătorii au găsit hrana viitorului pentru astronauți. Mai ceva ca în filmele SF

Cercetătorii încearcă să găsească cea mai bună soluție pentru dieta astronauților. Potrivit unei echipe de cercetători de la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, hrana ar putea fi bazată pe bacterii crescute pe asteroizi măcinați. Studiul a fost publicat în revista International Journal of Astrobiology.

Milkshake din bacterii

Autorii studiului susțin că bacteriile care pot transforma compușii de carbon din asteroizi în nutrienți pot fi consumați de oameni. Pentru a-și demonstra ipoteza, oamenii de știință au făcut un experiment.

Au început prin a încălzi plastic în absența oxigenului (e vorba de procesul numit piroliză) și au adăugat ulterior culturi de bacterii care se hrănesc cu carbon.

„Dat fiind faptul că acei compuși de carbon rezultați în urma pirolizei se regăsesc și pe asteroizi, se poate spune că experimentul a demonstrat viabilitatea ipotezei. Pe măsură ce coloniile de bacterii s-au dezvoltat, acestea au început să arate ca un milkshake”, susține Joshua Pearce, liderul echipei de cercetători din Ontario.

Hrană aproape perfectă din punct de vedere nutrițional

Mai mult, cercetătorii au deshidratat bacteriile și le-au transformat într-o pudră sau într-o produs similar cu iaurtul. Conform declarațiilor lui Joshua Pearce, analizele au arătat că această hrană este aproape perfectă din punct de vedere nutrițional, întrucât conține procente aproape egale de proteine, grăsimi și zaharuri.

Asteroidul care poate hrăni până la 17.000 de astronauți timp de un an

Totodată, oamenii de știință spun că asteroidul 101955 Bennu (asteroid de pe care misiunea OSIRIS-Rex a celor de la NASA a recuperat mostre în anul 2020) ar putea să hrănească între 600- 17.000 de astronauți timp de un an.

Din păcate însă, în acest moment nu există tehnologia necesară pentru a obține hrană din asteroizi. Iar un astfel de proiect înseamnă tehnologii spațiale la nivel industrial. „Ideea are potențial, însă este una futuristă.

Nu este rău să iei în calcul astfel de opțiuni însă, în termeni tehnologici, este nevoie de inovații suplimentare pentru a putea utiliza o astfel de metodă”, a adăugat Annemiek Waajen, cercetător olandez de la Free University din Amsterdam, care nu a făcut parte din echipa condusă de Joshua Pearce.