Copiii cu cerințe educaționale speciale, lăsați de izbeliște. Recunoaște chiar ministrul Daniel David

Potrivit ministrului Daniel David, profesorii nu dispun de resursele necesare umane, materiale sau de formare pentru a sprijini eficient acești copii cu cerințe educaționale speciale, iar eforturile de incluziune rămân, în multe cazuri, superficiale.
În contextul prezentării Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România (Raportul QX), lansat oficial, ministrul Daniel David a recunoscut situația dezastruoasă în care se află copiii care au cerințe educaționale speciale (CES).
„În acest moment, eu consider că ceea ce se întâmplă cu copiii cu cerinţe educaţionale speciale în şcolile din România este, de cele mai multe ori, o formă fără fond.
Adică o implementăm să nu pară că avem doar şcoli speciale şi învăţământ de masă, dar când vorbeşti cu profesorii, şi am vorbit cu mulţi şi am fost la unele clase, nu au efectiv resursele, nu există resurse”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, Daniel David.
De asemenea, ministrul a menționat și faptul că lipsesc profesorii de sprijin, care sunt esențiali pentru a lucra cu elevii CES, dar și materialele didactice adaptate și programele de formare care să pregătească cadrele didactice pentru aceste provocări.
„Dacă nu punem bani care să aducă resursă umană și materiale de specialitate, ne prefacem că integrăm copiii cu cerințe educaționale speciale în școlile de masă, ceea ce nu este adevărat, sau o facem prost”, a adăugat acesta.
Ministrul precizează că în acest moment două comisii din cadrul Ministerului lucrează la un raport detaliat privind educația incluzivă, dar a avertizat că orice soluție va necesita investiții financiare semnificative.
„Sunt două comisii care lucrează în acest moment la Minister, aştept raportul lor mai detaliat, dar asta nu se va putea face fără bani”, este de părere ministrul Educaţiei.
Termenul „cerințe educaționale speciale” include elevi cu dizabilități fizice, intelectuale, tulburări de spectru autist, tulburări de învățare (dislexie, disgrafie) sau alte nevoi specifice. În România, peste 70.000 de copii cu dizabilități sunt înregistrați în sistemul educațional, dar doar o parte beneficiază de educație incluzivă, restul fiind în școli speciale sau neșcolarizați.
Citiți și:
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook