Cum arată școala din România unde au învățat doi laureați ai Premiului Nobel

Cei patru laureați ai Premiului Nobel sunt: Elie Wiesel ( Pace, 1986), George Emil Palade (Fiziologie sau Medicină, 1974), Herta Muller ( Literatură, 2009), 68 de ani și Stefan W.Hell (Chimie, 2014), 59 de ani. Ultimii doi au învățat la aceeași școală. Diferența de nouă ani dintre ei face să nu fi făcut parte din aceeași generație, însă meritele lor, deosebite, sunt recunoscute.

Liceul timişorean unde au învăţat doi laureaţi ai premiului Nobel îşi arată noua faţă. Refacerea clădirii a durat peste un deceniu. Este vorba de Liceul teoretic Nikolaus Lenau din Timișoara, școală cu predare în limba germană.

Zilele acestea, constructorul a îndepărtat schelele de pe faţada proaspăt renovată, astfel că celebra instituție de învățământ care a dat doi premianți Nobel își arată adevărata față. Lucrările sunt finalizate în proporție de 90%, în prezent mai fiind de efectuat lucrări în interiorul clădirii.

Clădirea liceului a fost construită pe locul vechiului teatru comunal şi fosta primărie rasciană, după planurile arhitectului Johan Reiber. Doar unii din pereţii clădirii fostului teatru au rămas. În vechea clădire a concertat Franz Liszt, a dirijat Johann Strauss – fiul, iar poetul Mihai Eminescu a participat la prezentarea unor spectacole.

Ce spune primarul Timișoarei, Dominic Fritz

Liceul „Nikolaus Lenau” din Timişoara, unde au învăţat Herta Muller şi Stefan W. Hell, cei doi şvabi bănăţeni laureaţi cu Nobel, a fost peste 10 ani în şantier. Două din firmele care au câştigat licitaţii de execuţie au intrat în insolvenţă, iar contractele trebuiau de fiecare dată reziliate.

„Aproape o generaţie întreagă de copii a aşteptat ca aceste lucrări la faţada Liceului „Nikolaus Lenau” de pe strada Gheorghe Lazăr să fie finalizate, iar acest moment este foarte aproape. Clădirea a fost ridicată în mai puţin de patru ani, între 1875 şi 1879. Reabilitarea ei, cu multe blocaje tehnice şi administrative, a durat aproape zece ani!”, a transmis primarul Dominic Fritz.

Edilul timișorean nu comentează însă faptul că Primăria înregistrează mari datorii față de constructorul care realizează noua clădire a Liceului Nikolaus Lenau, separat de cea recent reabilitată. Noul corp va găzdui clasele primare și gimnaziul. Proiectul a început pe finalul ultimului mandat al fostului primar, Nicolae Robu, iar după schimbarea conducerii administrației publice locale, momentele în care plățile au fost întârziate luni de zile, s-au tot înmulțit.

Ce a făcut Herta Muller cu milionul ei de euro

Pe 10 decembrie 2009, Herta Muller, o scriitoare șvăboaică, născută în comuna Nițchidorf, județul Timiș, a primit premiul Nobel pentru literatură, în valoare de un milion de euro.  Ea a declarat înainte, în timpul, dar și după festivitatea de premiere, că se reprezintă doar pe sine și nu țara în care s-a născut, România, și nici cea în care a emigrat, respectiv Germania. Întrebată ce va face cu banii pe care îi va primi, aceasta a răspuns: „Nu voi spune! Dar, nicio teamă, nu îmi voi cumpăra un yaht!”.

Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (grup dizident, format din studenţi şi scriitori de etnie germană) o aduce în atenţia Securităţii, cu care refuză să colaboreze. Prima ei carte, „Niederungen” („Şesuri”), apare, cenzurată, în 1982. În anul 1987 a emigrat în Germania.  Despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie sunt câteva dintre temele recurente în poezia şi proza autoarei.

Muller a fost nominalizată de două ori pentru premiul Nobel de către comunitatea academică germană şi a primit premiul oraşului Berlin. Alte distincţii obţinute au fost Premiul european pentru literatură „Prix Aristeion” şi Premiul internaţional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea „Animalul inimii” (2006).

Chimistul de Nobel, vândut nemților de Ceaușescu

Românul care a primit premiul Nobel a fost vândut nemților de către Ceaușescu, la vârsta de 15 ani. Stefan w. Hell și familia sa au plecat „legal” din România, fiind, de fapt, vânduți de fostul dictator pe valută. În acea perioadă, au emigrat pe această cale zeci de mii de germani, șvabi și evrei. Când a părăsit România, ilustrul cercetător era elev în clasa a X-a la Liceul „Nikolaus Lenau”.

În perioada 1962 – 1989, aproape toți etnicii germani care au părăsit țara, dacă nu au fugit clandestin au fost, de fapt, „vânduți” de statul român. „Existau în perioada respectivă aceste emigrări legale și doar în cazuri rarisime, statul român făcea excepție și nu solicita aceste sume de bani ”, a explicat Germina Nagâț, director de investigații la CNSAS.

Părinții lui Stefan W. Hell aveau studii superioare – mama fiind învățătoare la școala generală din oraș, iar tatăl subinginer la o fabrică de mobilă. Statul român comunist a avut grijă să „despăgubească” familia Hell, plătind pentru casa pe care o lăsa în urmă în centrul orașului Sântana, pe strada Muncii.

„Conform documentelor pe care le avem în primărie, știm că în anul 1978, când au plecat în Germania, soții Hell au primit de la statul român suma de 13.611,20 lei, ca despăgubire pentru casa lor de pe strada Muncii. În anul 2001, Stefan W. Hell a solicitat Prefecturii Arad retrocedarea imobilului în natură, ceea ce s-a și întâmplat în anul 2008”, a explicat Daniel Tomuța, primarul orașului Sântana.