Averea lui Alfred Nobel a fost estimată la 31.225.000 coroane suedeze, adică 250 milioane de dolari americani la valoarea de astăzi. Cine a fost savantul suedez Alfred Nobel, rămas în istorie datorită celui mai prestigios premiu din lume.

Alfred Nobel, „cel mai bogat vagabond al Europei”

S-a născut pe 21 octombrie 1833, la Stockholm, iar tatăl său a fost un binecunoscut om de știință și un inventator al vremii, descedent al celebrului savant suedez Olof Rudbeck. Din păcate însă, familia s-a confruntat cu o problemă gravă: falimentul.

În 1837 mama sa, Andrietta, a rămas la Stockholm unde a deschis o băcănie ca să-și poată întreține familia. Tatăl, Immanuel, a plecat pentru o perioadă în Rusia și Finlanda unde a început o carieră nouă. La Sankt Petersburg, de exemplu, acesta a înființat o companie care furniza echipament militar armatei țariste.

Știa să vorbească fluent cinci limbi străine

Abia în anul 1842, Immanuel a reușit să-și aducă familia în Rusia, unde copiii săi au studiat limbile străine și științele naturii. Așa se face că, la doar 17 ani, Alfred știa să vorbească fluent cinci limbi străine, respectiv suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana și se preocupa mult de fizică și chimie.

După ce a devenit major, a plecat în Franța, iar la Paris a lucrat în laboratorul vestitului chimic francez Théophile-Jules Pelouze. Aici a avut șansa să-l cunoască pe un alt chimist, italianul  Ascanio Sobrero, care cu trei ani în urmă inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic, însă foarte instabil.

Începând din acel moment, toată viața lui Alfred s-a schimbat radical.  A urmat apoi plecarea în SUA, unde tânărul a reușit să-și aprofundeze studiile de chimie. A avut norocul să fie îndrumat de inventatorul navei blindate USS Iconclad, profesorul John Ericsson.

Experimentele i-au omorât fratele

O perioadă destul de scurtă, Alfred a lucrat la compania tatălui său la Sankt Petersburg, dar aceasta a dat din nou faliment. Ulterior, Immanuel împreună cu Alfred și celălalt fiu, Emil au fost nevoiți să se reîntoarcă la Stockholm.

Aici, Alfred a început să studieze nitroglicerina și a început să-și dorească să facă un explozibil mult mai puternic. În urma unei explozii, fratele său, Emil, a murit. Atunci i-a fost interzis de autorități să mai facă vreun experiment în oraș, iar Alfred și-a deschis un laborator într-o zonă izolată, în apropierea lacului Malaren.

A brevetat un detonator bazat pe aprinderea unui fitil

După multă muncă a descoperit diatomitul, o rocă silicioasă pe care Alfred a amestecat-o cu nitroglicerina. Atunci a constatat că forța de explozie a combinației este mult mai stabilă și rezistă la șocurile mecanice. Noua substanță a fost denumită dinamita. Ulterior, pentru a putea declanșa explozia, savantul suedez a brevetat un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.

Dar Alfred nu s-a îmbogățit de pe urma dinamitei, cel puțin la început, ci a unui alt explozibil, gelinita. Aceasta este o substanță mult mai puternică, inalterabilă în apă și aproape deloc sensibilă la șocuri, formată din nitroglicerină, azotat de potasiu și rumeguș de lemn.

Premiul Nobel a început să fie acordat în 1901

În timpul vieții a reușit să deschidă fabrici și laboratoare în peste 20 de țări și a brevetat peste 350 de invenţii. Cele mai importante au fost cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică. Nobel s-a stins din viață în anul 1896 în urma unei hemoragii cerebrale la San Remo. În anul 1901 a început să fie acordat celebrul premiu Nobel.

Sursă foto: Ziua de Constanța,