Cum va arăta primul oraș de pe Marte. Elon Musk insistă că un milion de oameni vor popula planeta roșie până în 2050

În noua sa carte „The First City on Mars: An Urban Planner’s Guide to Settling the Red Planet (Ghidul unui planificator urbanist pentru colonizarea planetei roșii), Justin Hollander descrie imaginea unui Marte populat. E vorba de un oraș fără aglomerație, în care oamenii merg pe jos, cu bicicleta și cu trenurile silențioase prin tuneluri subterane care leagă structurile domoale.

Parcurile cu copaci și iarbă abundă, învelite sub sticlă care asigură o presiune a aerului asemănătoare cu cea de pe Pământ, oferind în același timp priveliști largi ale „soarelui îndepărtat și strălucirea craterelor de culoare brun-roșiatică din peisaj”.

NASA speră să trimită oameni pe Marte din 2030

În multe privințe, Marte este visul oricărui planificator urban. Iar prima sa așezare ar putea fi construită mai devreme decât ar crede cineva. NASA speră să trimită oameni acolo încă din anii 2030, în timp ce fondatorul SpaceX, Elon Musk, insistă că un milion de oameni vor locui pe Marte până în 2050. Cele mai strălucite minți științifice fac progrese reale în găsirea unor modalități prin care oamenii să călătorească și să supraviețuiască la 140 de milioane de mile de Pământ.

Cum vor trăi oamenii pe Marte?

Cum vor trăi oamenii în spații mici și închise? Cum vor avea acces la lumina soarelui și la verdeață, sau cum vor călători dintr-un loc în altul în subteran? Aceste întrebări îl fascinează pe Hollander, care a petrecut zeci de ani cercetând modul în care orașele și regiunile promovează bunăstarea și modul în care acestea gestionează, proiectează și planifică schimbarea. El le explorează în calitate de director al Proiectului Urban Mars de la Tufts, o inițiativă de cercetare axată pe planificarea urbană în spațiu.

„Eram frustrat de toate discuțiile despre mersul pe Marte”

„Nu m-aș numi un pasionat de science-fiction sau ceva de genul acesta – sunt mai degrabă un pasionat de planificare. Eram frustrat de toate discuțiile despre mersul pe Marte și mă gândeam: Stai puțin, stai puțin. Nu aveți un plan”, a spus acesta. The First City on Mars împrumută cele mai bune practici pe care Hollander le-a identificat în cariera sa studiind diferite dimensiuni ale planificării urbane. De la arhitectura cognitivă la regenerarea terenurilor abandonate și la orașele în scădere.

Proiectarea și amenajarea unui oraș, susține el, modelează stările emoționale și psihologice ale locuitorilor săi. Cartea prezintă lecțiile culese de pe Pământ, cum ar fi atracția inconștientă a anumitor forme și modele în construcții sau nevoia înnăscută de legături cu natura, pentru a informa un set de principii care pot ghida planificatorii în spațiu.

Temperatura medie a Planetei Roșii este de aproximativ -81°F

În timp ce unele principii de proiectare pot fi universale, există provocări unice. Iar Marte va fi cea mai dificilă destinație a omenirii de până acum. Temperatura medie a Planetei Roșii este de aproximativ -81°F. Atmosfera sa toxică este formată în proporție de aproximativ 95% din dioxid de carbon.

Datorită bombardamentului cu particule solare și raze cosmice, suprafața sa este de 40 până la 50 de ori mai radioactivă decât cea a Pământului. Solul său este plin de compuși chimici care sunt toxici pentru celule. Iar lipsa de gravitație ar putea provoca, în timp, distrugeri asupra corpului uman.

Pentru a supraviețui în condiții de frig extrem, planificatorii pot învăța de la comunitățile din Arctica și Mongolia

Dar Hollander se inspiră de la oamenii care s-au stabilit în colțuri deloc ospitaliere ale Pământului. Pentru a învăța cum să trăim în subteran, acesta spune că ar fi util să ne uităm la locuințele rupestre din secolul al șaptelea din Cappadocia, Turcia. Care adăposteau o populație de 50.000 de persoane într-o rețea interioară care se întindea pe 11 etaje.

Pentru a supraviețui în condiții de frig extrem, planificatorii pot învăța de la comunitățile din Arctica și Mongolia, care au construit igluuri și iurte timp de mii de ani pentru a rezista la vânt, a maximiza expunerea la soare și a minimiza pierderile de căldură.

Cum va fi transformat solul marțian, numit regolit, în cărămizi, ceramică, sticlă și beton

Desigur, coloniștii spațiali vor trebui, de asemenea, să adopte tehnologii inedite pentru a construi structuri, a avea acces la apă și a cultiva alimente. Hollander descrie modul în care vor trebui să transforme solul marțian, numit regolit, în cărămizi, ceramică, sticlă și beton prin fuziunea particulelor minerale cu ajutorul căldurii.

Ei vor trebui să extragă apa din depozitele de gheață și minerale din subteran și apoi să o recicleze folosind un sistem inovator cu circuit închis. Iar pentru a produce hrană, vor învăța să selecteze soiuri de culturi care să reziste la radiații, să cultive proteine unicelulare precum microbi, alge și drojdie și să cultive carne celulară în laboratoare.

Cum ar putea să arate orașele de pe Marte

Combinând principiile de proiectare universală pe care le-a prezentat cu cele mai recente progrese științifice, Hollander dedică ultima secțiune a cărții sale unui proiect pentru un oraș real. Numit Aleph, acesta constă din trei structuri legate între ele, acoperite cu domuri, care coboară mai multe etaje în subteran.

Conectate prin tuneluri sub pământ și căi de rulote deasupra, aceste „noduri” formează un plan de bază care poate fi replicat pentru a crea o rețea de așezări în creștere. Reprezentări grafice ale lui Aleph, precum și o relatare fictivă a unei zile din viața unui călător spațial pe nume Jae, dau viață planurilor.

„Este un oraș pe Marte o idee nebunească?”

În ciuda criticilor convingătoare cu privire la necesitatea de a rezolva problemele de pe Pământ înainte de a cheltui bani pentru a călători pe Marte, Hollander consideră că o viitoare așezare marțiană este inevitabilă. „Este un oraș pe Marte o idee nebunească? Da. Oare oamenii o vor face? Da. Sunt atras de îndrăzneala întregului lucru, este vorba despre a face ceva care este aproape dincolo de capacitatea noastră de înțelegere”, susține acesta.

„Avem o casă minunată aici”

Profesorul este entuziasmat să joace propriul rol în această călătorie istorică – dar când prima navă spațială cu destinația Marte va pleca cu oameni la bord, el este mulțumit să își ia rămas bun din confortul Pământului. „Avem o casă minunată aici. Cu cât studiez mai mult planeta Marte, cu atât mai mult apreciez tot acest aer curat și lumina soarelui – cel puțin, nu soare otrăvitor. Nu trebuie să fac parte din această călătorie. Vreau doar ca ei să fie pregătiți”, spune specialistul.

Sursă foto: now.tufts.edu