– De ce cântă cocoşul toată ziua?
– De bucurie: are puicuțe pe săturate și nici-o soacră!
____________________
Reporterul la Avicola.
– Şi, câte găini aveţi aici?
– 6.000…
– Şi cocoşi?
– Unul …
– Şi face faţă un cocoş la 6.000 de găini?
– Face faţă doar la cele mai vagaboante, la restul face normal …
____________________
Întrebare:
– De ce cocoșii cântă așa devreme dimineața?
Răspuns:
– Ca să se facă și ei auziți! Mai târziu nu pot, se trezesc găsinile…
____________________
Un cocoș vine în fiecare dimineață în cotețul celor cinci găini. Pe patru dintre ele le sărută, ultimei îi smulge o pană. Și-așa zi de zi până când ultima se zburlește la el și-l întreabă:
– Pe celelalte patru le săruți, dar mie îmi smulgi mereu o pană! De ce??
Cocoșul o fixează în priviri și-i răspunde suav:
– Pe tine te vreau goală, iubito!
____________________
La piață, Ion vinde un cocoș frumos. Se apropie un cumpărător:
– Cât ceri pe el ?
– Trei sute de mii.
– Dar găinile, le calcă?
– Calcă găini, rate, gâște, curci, chiar și câinele, și porcul!
– I-auzi! Pai, de ce îl vinzi ?
– De la o vreme se uită lung și la mine…
____________________
Într-o dimineaţă, Ion îşi găseşte cocoşul mort în curte. Supărat nevoie mare că nu mai are cocoş să îi calce găinile şi că acestea nu vor mai face ouă, Ion se duce la târg, să cumpere altul. Ajuns acolo, după îndelungi căutări, găseşte o pasăre frumoasă, arătoasă, muşchiuloasă, gălăgioasă. Ion întreabă:
– Cocoşul ăsta e sănătos?
Proprietarul îi răspunde:
– Este.
– Face mofturi la mâncare?
– Niciodată.
– Şi cât costă?
– 50 de lei!
– Vai de mine! Dar ce face de banii ăştia?
– Păi, ce face orice cocoş. Cucurigă dimineaţa, bate cocoşii vecinilor,
mănâncă răsadurile.
– Dar, de călcat găinile, le calcă?
– Calcă tot ce prinde. Găini, raţe, gâşte, curci, căţei, purcei şi ce
mai ai matale prin curte pe acolo.
– Hm! Şi…. Le calcă bine?
– Le calcă foarte bine.
A doua zi, iese Ion în curte dis-de-dimineaţă. Toate animalele erau fericite. Găini, raţe, gâşte, curci, caţei, purcei, oi, vaci, până şi calul zâmbea mai altfel. Călcase cocoşul tot ce prinsese. Cât despre cocoş, acesta zăcea, lat, în mijlocul curţii, cu picioarele în sus. Părea mort. Un vultur îi dădea târcoale în aer. Supărat că o să rămână fără minunăţie de cocoş, Ion dă fuga în casă, pune mâna pe arma de vânătoare, iese repede afară şi ocheşte vulturul.
Cocoşul, de jos, îi zice cu un glas scăzut:
– Uşurel, nu-l speria, lasă-l să se aşeze…
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook