Simona Ionescu / Redactor Șef
Smiley și Theo Rose au lansat un mesaj public în care critică actualul sistem de taxare aplicat concertelor live și cer modificarea „timbrului muzical”, o contribuție de 5% din încasările din bilete.
În esență, Theo Rose și Smiley susțin că această taxă, introdusă într-un alt context economic și cultural, a devenit în prezent o povară care afectează atât producțiile muzicale, cât și publicul.
Mesajul lui Smiley și Theo Rose, formulat sub forma unui manifest, atrage atenția asupra presiunii financiare din spatele organizării unui concert. Deși pentru spectatori un show poate părea doar un moment de divertisment, în realitate, explică artiștii, acesta este rezultatul unor luni întregi de muncă și investiții consistente.
Fiecare concert presupune costuri importante: închirierea locației, construcția scenei, echipamente tehnice, plata echipei, logistică și producția artistică propriu-zisă.
Smiley și Theo Rose subliniază că problema majoră apare înainte ca aceste costuri să fie acoperite. Din prețul biletului plătit de public, mai bine de o treime este deja direcționată către diverse taxe și contribuții. Astfel, organizatorii și artiștii ajung să dispună de un buget mult mai redus pentru a construi spectacolul în sine.
Una dintre aceste taxe este timbrul muzical, stabilit la 5% din încasări. Conform artiștilor, această contribuție a fost gândită în anul 1994, într-un context complet diferit față de cel actual. Între timp, industria muzicală a trecut prin transformări majore, în special odată cu apariția sistemelor moderne de gestionare a drepturilor de autor și cu dezvoltarea platformelor digitale.
„Susțin modificarea timbrului muzical. Pentru noi, ca artiști, scena și concertele sunt cele mai importante momente. Sunt clipele în care suntem în fața publicului nostru și ne conectăm cu adevărat cu el, nu prin înregistrări, nu prin radio, nu prin digital.
În spatele fiecărui concert stau luni întregi de muncă și mult suflet pus în fiecare detaliu. De fiecare dată încercăm să construim un concept mai bun, o producție mai puternică și o experiență mai frumoasă pentru public.
Realitatea este că, din prețul pe care publicul îl plătește pentru un bilet la concertele noastre, mai bine de o treime este taxată și se duce către diverse contribuții, înainte ca noi să putem cheltui vreun leu pentru concert în sine: pentru locație, scenă, producția spectacolului, echipă, logistică și toate elementele care fac posibil un concert.
Publicul nu poate duce la nesfârșit creșterea prețurilor și nu este corect să îi cerem asta. Suprataxarea evenimentelor ne împiedică să ajungem în fața publicului cu producții pe măsura standardelor momentului și pe măsura a ce putem noi de fapt.
Timbrul muzical de 5% din încasări este o contribuție majoră construită într-un alt context, în 1994. Între timp, au apărut mecanisme moderne precum sistemul de drepturi de autor, iar industria a evoluat. Este important ca și legea să țină pasul cu această realitate.
Smiley și Theo Rose pornesc un manifest împotriva statului român. „Suntem suprataxați!”. Este nedrept ca timbrul muzical să fie un procent din bilet, pentru că un bilet mai scump vine la pachet cu investiții mai mari din partea noastră pentru un show mai bun. Cu cât încerci să faci mai mult pentru public, cu atât această contribuție devine mai apăsătoare.
Nu credem că muzica live și evenimentele culturale mai trebuie descurajate printr-un astfel de sistem de timbru atât de mare. De aceea, susțin modificarea timbrului muzical!”, a fost mesajul artiștilor.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
