O nouă cercetare a oamenilor de știință sugerează că strugurii datează de pe vremea dinozaurilor și au început să se răspândească în lume după dispariția acestora.
Strugurii descoperiți în emisfera vestică sunt cu câteva milioane de ani mai tineri decât cei mai vechi găsiți vreodată în cealaltă parte a planetei
Cercetătorii au găsit în Columbia, Panama și Peru semințe fosile de struguri care, în opinia lor, datează de acum 60 milioane de ani, adică de pe vremea dinozaurilor. Una dintre speciile de struguri găsite reprezintă cel mai timpuriu exemplu cunoscut descoperit în emisfera vestică, adică partea de lume care include America de Nord și de Sud.
Descoperirea semințelor este foarte importantă, deoarece ajută la furnizarea mai multor informații despre modul în care familia strugurilor s-ar fi răspândit după moartea dinozaurilor. „Aceștia sunt cei mai vechi struguri găsiți vreodată în această parte a lumii și sunt cu câteva milioane de ani mai tineri decât cei mai vechi găsiți vreodată în cealaltă parte a planetei.
Această descoperire este importantă deoarece arată că, după dispariția dinozaurilor, strugurii au început cu adevărat să se răspândească în întreaga lume”, spune Fabiany Herrera, care este expert în fosile de plante la Muzeul Field din Chicago și principalul autor al noului studiu.
Oamenii de știință tind să se bazeze pe semințele fructelor pentru a afla mai multe despre acestea și originile lor
Nu se întâmplă des ca fructele să fie conservate ca fosile, deoarece forma lor moale și cărnoasă înseamnă că se descompun foarte repede. Aceasta înseamnă că oamenii de știință tind să se bazeze pe semințele fructelor pentru a afla mai multe despre acestea și originile lor, deoarece semințele sunt mai puternice și mai susceptibile de a se fosiliza.
Cele mai vechi fosile cunoscute din semințe de struguri datează de acum 66 de milioane de ani și au fost găsite în India. Aceasta este, de asemenea, perioada în care un asteroid a lovit Pământul, eliminând dinozaurii.
„Pădurea s-a resetat singură, într-un mod care a schimbat compoziția plantelor”
Cercetătorii care au realizat studiul sunt de părere că acest eveniment a avut, de asemenea, un efect în lanț asupra mediului în care dinozaurii mișunau odată. „Întotdeauna ne gândim la animale, la dinozauri, pentru că ei au fost cei mai afectați, dar evenimentul extincției a avut un impact uriaș și asupra plantelor. Pădurea s-a resetat singură, într-un mod care a schimbat compoziția plantelor”, mai spune Herrera.
La rândul său, Mónica Carvalho, coautor al studiului, de la Muzeul de Paleontologie al Universității din Michigan susține că „animalele mari, precum dinozaurii, modifică ecosistemele din jurul lor. Credem că, dacă existau dinozauri mari care se plimbau prin pădure, probabil că aceștia doborau copaci”.
Cu toate acestea, după dispariția dinozaurilor mari, unele păduri tropicale, inclusiv cele care se găsesc în America de Sud, au devenit mai aglomerate, oferind ocazia răspândirii diferitelor tipuri de plante.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook