Un strămoș uman mergea pe două picioare acum 7 milioane de ani, susțin arheologii. Studiul se bazează pe o analiză detaliată a fosilelor de coapsă (femur) și antebraț (ulna) de la Sahelanthropus tchadensis, cea mai veche specie reprezentativă a umanității.
Aceste fosile au fost descoperite pentru prima dată în Toros-Menalla, în Ciad, în 2001. În același timp, este probabil ca acești hominini timpurii să se fi cățărat destul de mult în copaci folosind și toate cele patru membre, mai spun oamenii de știință. „Prezentăm aici dovezi postcraniene ale comportamentului locomotor al lui S. tchadensis, cu noi perspective asupra bipedalismului în stadiul incipient al istoriei evolutive a homininilor”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.
Modul în care se cățăra în copaci diferă de cel al cimpanzeilor și gorilelor
Prin compararea fosilelor de coapsă și antebraț cu oasele echivalente ale oamenilor, cimpanzeilor și gorilelor, cercetătorii au putut să își dea seama de mecanica utilizării acestora și de modul în care această specie se deplasa. Un total de 20 de caracteristici diferite ale oaselor fosilizate au fost utilizate pentru a stabili dacă S. tchadensis mergea pe două sau patru picioare, inclusiv forma exterioară a rămășițelor și structurile interne, evaluate prin imagistică microtomografică.
Strămoșii oamenilor foloseau prinderi ferme ale mâinilor
Ei au ajuns la concluzia că „bipedalitatea obișnuită”, cu o oarecare cățărare în copaci, a fost cel mai probabil scenariu. Echipa sugerează, de asemenea, că există o diferență între modul în care specia urca în copaci în comparație cu gorilele și cimpanzeii din zilele noastre: cu prinderi ferme ale mâinilor, mai degrabă decât sprijinindu-se pe oasele degetelor de la mâini și picioare.
„Curbura indică comportamente arboricole obișnuite, inclusiv cățărarea și/sau „cățărarea prudentă, mai degrabă decât patrupedismul terestru”, susțin oamenii de știință.
Fosilele datează de acum 6-8 milioane de ani
Cercetarea se bazează pe un studio anterior al unui craniu fosil dezgropat în același loc și despre care se credea că aparține de asemenea lui S. tchadensis. Analiza craniului a sugerat că aceste creaturi asemănătoare maimuțelor erau bipede, dar acum există dovezi mai cuprinzătoare.
Fosilele datează de acum 6-8 milioane de ani în care oamenii s-au separat genetic de cimpanzei și bonobo, care sunt rudele cele mai apropiate ale omenirii. Acești hominini timpurii ar fi trăit probabil într-un mediu care amesteca păduri, plantații de palmieri și pășuni, iar mersul în două picioare și cățărarea în copaci erau opțiuni pentru ei în căutarea hranei și a apei.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook