Simona Ionescu / Redactor Șef

Dexonline.ro este, în esență, un dicționar. Îl folosesc zilnic aproximativ 500.000 de români (cifre conform zf.ro din 2024) ca să afle ce înseamnă un cuvânt, cum se scrie corect sau care îi este etimologia. Simplu, util, aparent inocent. Dar rubrica platformei intitulată „Cuvântul zilei” spune o altă poveste, una în care definițiile din DEX devin pretexte pentru atacuri politice bine țintite, ilustrate cu imagini șocante și servite unui public de aproape 400.000 de urmăritori.

Ultima ispravă a adminilor de la Dexonline a stârnit un val de reacții. Pagina a postat imaginea cuvântului „CRETIN”  scris astfel încât, cu ajutorul unei linii trasate în formă de S intercalat, să sugereze, pentru mulți care au citit termenul „creștin”. Alături de imaginea descrisă, definiția clinică a cretinismului.

Pe contul de Facebook al site-ului, postarea a strâns 1.200 de reacții și peste 800 de comentarii în primele ore de la publicare. 

„Cuvântul zilei”, un serial politic cu mască de dicționar

Dacă te uiți la arhiva postărilor de pe pagina Dexonline, modelul devine greu de ignorat. În decembrie 2024, „cuvântul zilei” a fost „legionar” – ales, potrivit chiar textului postării, pentru că ar avea legătură cu un candidat prezidențial descris drept „marionetă a Rusiei”. Imaginea atașată pare că îl înfățișează pe Călin Georgescu, în chip de manechin controlat cu sfori de un personaj cu fața lui Vladimir Putin și insigna KGB pe piept.

Dexonline, dicționarul care a uitat să fie neutru. Cum a devenit o platformă pentru educarea românilor un instrument de mesaje politice
Foto: Facebook Dex Online

În noiembrie 2024, în plin sezon electoral, unul dintre cuvântele alese a fost „predictibil” – cu o imagine care îi arăta pe doi politicieni români apropiindu-se ca și cum s-ar săruta, în decor de Valentine’s Day. Întâmplător sau nu, cei doi seamănă (sau par a fi, căci în lipsa unei confirmări oficiale nu ne permitem să emitem judecăți finale) cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Un mesaj vizual transparent despre o alianță politică, ambalat în definiție de dicționar.

În aprilie 2025, pagina de Facebook Dex Online descrie „coluziune” – ilustrat cu o caricatură în care presupușii Trump, Putin, Lukașenko și Kim Jong-un merg brațe-n brațe, zâmbind larg. Contextul era menționat explicit în postare: taxele vamale americane, care nu se aplicau tocmai Rusiei, Belarus și Coreei de Nord.

Dexonline, dicționarul care a uitat să fie neutru. Cum a devenit o platformă pentru educarea românilor un instrument de mesaje politice
Foto: Captură Facebook Dex Online

Tot în aprilie 2025 avem „mitomanie” – cu un politician român (aparent Victor Ponta, dar din nou, nu avem confirmare oficială), cu nasul lui Pinocchio și urechi de Mickey Mouse, deasupra unui banner cu „Votează Pinocchio”.

Fiecare postare respectă același tipar: o definiție din DEX, un „context al alegerii” cuvântului, și o imagine care aparent lovește într-un politician cu care administratorii paginii nu par să fie de acord.

Cine e în spatele Dexonline

Conform informațiilor din spațiul public, platforma a fost fondată în 2001 de Cătălin Frâncu, un informatician format la Politehnica București și apoi la MIT, fost angajat Google. A pornit dintr-un proiect de suflet, digitalizarea dicționarelor românești, și a crescut până la 3–4 milioane de utilizatori unici pe lună.

Dexonline, dicționarul care a uitat să fie neutru. Cum a devenit o platformă pentru educarea românilor un instrument de mesaje politice
Foto: Captură Facebook Dex Online

Aici intervine Paul Gabriel Andrei, utilizatorul care a semnalat public postarea cu „cre (ș) tin” și care ridică o serie de întrebări despre contextul mai larg. Potrivit acestuia, Frâncu ar fi fondat și Dignitas, o platformă de „verificare a faptelor politice”, precum și Asociația Zero Minciuni, un ONG care ar gestiona platforma. 

Dexonline, dicționarul care a uitat să fie neutru. Cum a devenit o platformă pentru educarea românilor un instrument de mesaje politice
Foto: Captură Facebook Dex Online

„Deci cum să nu fie Dexonline supărat pe creștini din moment ce toți au sărit în sus de bucurie când au auzit că se pregătește o lege prin care să aflăm cine donează bani pentru această propagandă?”, scrie Andrei în postarea sa, care circulă în acest moment pe rețelele sociale. Redacția Rețete și Vedete nu a verificat în mod independent afirmațiile privind ONG-urile, astfel că până la o dezmințire sau o confirmare din partea echipei Dex Online sau a fondatorului, rămân întrebări discutabile, însă fără un răspuns clar. 

De ce contează

Dexonline nu e un blog de opinie. Nu e o pagină de satiră declarată. Se prezintă ca un instrument de referință lingvistică, beneficiind de o credibilitate instituțională pe care o platformă de comentariu politic nu ar avea-o. Când „cuvântul zilei” vine însoțit de o imagine cu un posibil politician prezentat drept trădător sau mincinos, granița dintre dicționar și tribună politică devine invizibilă pentru utilizatorul obișnuit.

Dexonline, dicționarul care a uitat să fie neutru. Cum a devenit o platformă pentru educarea românilor un instrument de mesaje politice
Foto: Captură Facebook Dex Online

Sute de mii de români intră zilnic pe dexonline.ro ca să afle cum se scrie „înainte” sau ce înseamnă „cacofonie”. Pe Facebook, aceiași utilizatori sunt urmăritori ai unei pagini care, lunar, le servește editoriale vizuale cu mesaj politic.

Reacția la postarea cu „cre (ș) tin” arată că publicul nu mai înghite totul fără întrebări. Printre cele peste 800 de comentarii se numără multe voci care sancționează derapajul:

„Interesant Ș-ul ăla cum s-a înfiripat acolo”, „La descrierea paginii de Facebook a Dexonline, scrie așa: site web educațional. Văzând așa ceva, ajungi să te întrebi: oare asta a ajuns să însemne educația?! Degradarea societății a fost făcută cu aportul celor care trebuiau să educe, dar au făcut opusul, la fel ca și-n acest caz”. 

Întrebări rezonabile pentru care, deocamdată, nu există răspunsuri publice clare.

 

Citește și: Conflict artistic în Piața Unirii, sculptorul Virgil Scripcariu cere îndepărtarea instalației decorative de Paște. S-a ajuns la avocați – Exclusiv

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri