Simona Ionescu / Redactor Șef

Elena Udrea poate are noroc peste o lună să afle ce decide justiția că se întâmplă cu ea

Elena Udrea poate are noroc peste o lună să afle ce decide justiția că se întâmplă cu ea
Pe 13 aprilie a fost o zi foarte importantă pentru Elena Udrea. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) trebuia să ia o decizie în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a fostului președinte Traian Băsescu. În același dosar este inculpată și Ioana Băsescu.

Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanță, la 8 ani de închisoare pentru fapte de corupție, în dosarul deschis în legătură cu finanțarea campaniei electorale a fostului președinte.

Acum, avocații Elenei Udrea au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție încetarea procesului penal legat de finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu în alegerile prezidențiale din anul 2009. Argumentul avocaților este că a trecut foarte mult timp de atunci, iar conform legii, faptele s-au prescris.

Termenul pentru o decizie a fost stabilit pentru data de 13 aprilie. Dar în Joia Mare nu s-a întâmplat mai nimic. Decât că Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, pentru a treia oară, decizia definitivă în dosarul în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu, privind finanțarea ilegală a campaniei pentru prezidenţialele din 2009.

Noul termen stabilit de judecătorii Curții Supreme în vederea pronunțării unui verdict final în acest caz este 11 mai 2023.

Elena Udrea a mai scăpat de un dosar penal

Fostul ministru al Turismului a mai scăpat, recent, de un dosar penal. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis marți, 11 aprilie, încetarea procesului penal din dosarul Hidroelectrica, din cauza prescripției, în urma deciziei CCR.

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea era acuzată de procurorii DNA că ar fi primit de la magnatul energiei Bogdan Buzăianu o geantă cu 3,8 milioane de euro cash și acțiuni în valoare de 900.000 de euro. În urma sentinței, judecătorii au dispus confiscarea a 3,4 milioane de euro.

Poprire pentru 3,4 milioane de euro

În sentința dată în dosarul Hidroelectrica se precizează:

„În temeiul art.396 alin.1, 6 rap. la art.16 alin.1 lit.f teza a II-a din Codul de procedură penală cu aplic. art.5 din Codul penal, încetează procesul penal faţă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA (date), cu privire la infracţiunile de trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 Cod penal, rap. la art.7 lit.a din Legea nr.78/2000 ?i spălarea banilor, prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 (actualmente încriminată prin art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019), ca efect al împlinirii termenului de prescripţie generală a răspunderii penale.

În temeiul art.291 alin.2 Cod penal și art.51 alin.1 din Legea nr.129/2019 (art.33 alin.1 din Legea nr.656/2002), rap. la art.112 alin.1 lit.e din Codul penal, dispune confiscarea specială de la inculpata UDREA ELENA-GABRIELA a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al BNR, de la data executării acestei măsuri de siguranță)”, se arată în sentința pe scurt dată de instanță. Aceasta precizează că se menține decizia de poprire luată ca măsură asiguratorie față de Elena Udrea.

Ioana Băsescu, implicată și ea în dosar

În dosarul aflat la Înalta Curte, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, a fost judecată pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani, riscând 5 ani de închisoare cu executare.

Amintim că în martie 2021, Curtea de Apel a condamnat-o pe Ioana Băsescu, în dosarul privind modalitatea de finanțare a campaniei electorale a președintelui Traian Băsescu din 2009. Conform DNA, în decembrie 2009, Ioana Băsescu i-ar fi cerut directorului de la Oil Terminal, Silviu Wagner, „o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an”.

Sursa foto: Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre