Elon Musk, fondatorul Neuralink, a vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea unei comunicări mai rapide și mai directe prin intermediul interfețelor creier-computer. În viziunea sa, asemenea tehnologii ar putea depăși, într-o zi, limitele comunicării umane obișnuite.
Dar există o diferență importantă între ceea ce Musk a afirmat efectiv, ceea ce Neuralink a demonstrat deja și ipoteza că oamenii ar putea ajunge să înțeleagă gândurile animalelor.
Până în prezent, nu există o demonstrație științifică potrivit căreia Neuralink poate traduce gândurile complexe ale unui animal în limbaj uman. Ceea ce e confirmat însă e faptul că se lucrează la asta.
Ce a declarat Elon Musk despre comunicarea directă prin creier
Una dintre cele mai relevante surse pentru înțelegerea viziunii lui Musk este podcastul realizat de Lex Fridman, publicat la 2 august 2024, la care au participat Musk și membri ai echipei Neuralink.
În discuția despre telepatie, Fridman l-a întrebat pe Musk dacă o creștere semnificativă a vitezei de transmitere a informației ar putea permite noi modalități de interacțiune cu computerele și cu alți oameni.
„Și cu oamenii”, a răspuns Elon Musk.
El a precizat că, pentru o asemenea comunicare, și interlocutorii ar trebui să aibă Neuralink, astfel încât să poată recepționa informația la viteza necesară.
În aceeași conversație, Musk a explicat de ce consideră că transmiterea informației prin limbajul obișnuit este limitată: ideile trebuie transformate în cuvinte, rostite și apoi reinterpretate de interlocutor. El a descris astfel aspirația pe termen lung a companiei.
„Aspirația pe termen lung a Neuralink este să îmbunătățească simbioza dintre oameni și inteligența artificială prin creșterea lățimii de bandă a comunicării”, a arătat acesta.
Ce înseamnă, de fapt, „telepatia” Neuralink?
Termenul „Telepathy” este numele dat de Neuralink primei sale interfețe creier-computer destinate să permită persoanelor cu paralizie să controleze dispozitive digitale folosindu-și intențiile motorii.
În ianuarie 2024, Musk a anunțat implantarea primului dispozitiv Neuralink la un pacient uman. Într-o postare pe X, el a precizat că primele rezultate indicau detectarea promițătoare a impulsurilor neuronale. Produsul numit Telepathy permite utilizatorilor să controleze un computer sau un telefon prin semnale cerebrale decodificate de software. Neuralink a documentat utilizarea sistemului pentru activități precum jocurile pe computer și navigarea digitală.
În actualizarea publicată la 5 februarie 2025, compania a raportat că trei participanți la studiul clinic PRIME utilizau implantul. Aceștia aveau paralizie, iar studiul urmărea să evalueze siguranța și utilitatea tehnologiei în viața de zi cu zi. Rezultatele obținute reprezintă progrese importante în interfețele neuronale.
Musk a vorbit despre transmiterea gândurilor fără cuvinte
În podcastul Lex Fridman, discuția despre telepatie a inclus și posibilitatea transmiterii informației între două persoane fără folosirea vocii.
În cadrul aceleiași conversații, DJ Seo, unul dintre liderii Neuralink, a explicat că termenul „telepatie” poate descrie, în sens larg, transferul de informație de la un creier la altul fără intermediul facultăților fizice utilizate în mod obișnuit pentru comunicare, precum vorbirea.
Este importantă însă diferența dintre această definiție generală și capacitățile efective ale implantului actual. Neuralink a demonstrat decodarea unor semnale cerebrale pentru controlul dispozitivelor, nu transferul integral al gândurilor de la o persoană la alta.
Neuralink a experimentat deja cu animale. Ce a demonstrat tehnologia?
Experimentele pe animale au făcut parte din dezvoltarea interfețelor creier-computer înainte de primele implanturi umane Neuralink.
Într-o sesiune de întrebări pe Clubhouse, din 1 februarie 2021, Musk a descris o maimuță cu un implant wireless care putea juca jocuri video folosindu-și activitatea cerebrală.
„Avem deja o maimuță cu un implant wireless în craniu (…) care poate juca jocuri video folosindu-și mintea”, a arătat Elon Musk.
El a discutat și despre posibilitatea ca maimuțele să joace Pong una împotriva celeilalte folosindu-și mintea. Declarația ilustrează un principiu fundamental al tehnologiei: semnalele neuronale pot fi asociate cu anumite intenții și comportamente, iar un sistem informatic poate transforma aceste semnale în comenzi.
De aici, pasul următor în cercetare este stabilirea unei căi de dialog între specii, mai precis între oameni și animale, folosind implantul Neuralink.
Până la urmă, azi stim că animalele au propriul limbaj și, mai mult decât atât, mare parte din acesta a fost decodat de cercetatori – sunete de imperechere, de avertisment etc.
Într-un scenariu îndepărtat (poate nu chiar așa de îndepărtat, având în vedere posibilitățile științei și tehnologiei, azi, plus ajutorul dat de inteligența artificială), omenirea ar putea să se folosească altfel de animale dacă ar putea avea un dialog real și concret cu ele.
În cazul persoanelor cu paralizie, sistemul poate interpreta anumite semnale legate de intenția de a mișca mâna și le poate transforma în acțiuni digitale, precum deplasarea cursorului pe ecran.
Procesul poate fi descris simplificat în trei etape. Prima e înregistrarea: electrozii captează activitatea neuronală. A doua etapă este decodarea: algoritmii analizează semnalele și identifică tipare relevante pentru sarcina urmărită. În final are loc executarea: software-ul transformă interpretarea semnalelor în comenzi pentru un computer sau alt dispozitiv.
Dificultatea majoră în comunicarea cu animalele apare la a doua etapă. Pentru a interpreta o vocalizare sau un semnal neuronal, cercetătorii trebuie să stabilească ce informație conține și cum se raportează aceasta la comportamentul și experiența animalului.
De ce este atât de dificil să traducem gândurile animalelor?
Oamenii tind să interpreteze comunicarea animalelor prin prisma propriilor experiențe. În realitate, speciile percep mediul prin sisteme senzoriale și mecanisme cognitive diferite.
Câinii se bazează puternic pe miros. Liliecii folosesc ecolocația pentru a naviga și a detecta obiecte. Delfinii utilizează repertorii complexe de sunete și semnale acustice, în contexte sociale variate.
Prin urmare, o tehnologie capabilă să identifice semnale neuronale nu ar putea presupune automat că acestea corespund unor concepte ușor de exprimat în limba română sau engleză.
Va permite Neuralink comunicarea cu animalele?
La nivel tehnologic, Neuralink a demonstrat funcții de control digital bazate pe semnale cerebrale, iar cercetările independente au explorat modalități limitate de transmitere a informației între specii.
Momentan, niciuna dintre aceste realizări nu demonstrează existența unei tehnologii capabile să traducă direct și complex gândurile animalelor în limbaj uman, dar se lucrează la asta. Este posibil ca inteligența artificială și neuroștiințele să contribuie, în viitor, la o mai bună înțelegere a comunicării dintre specii.
Ce ar putea schimba această tehnologie în relația dintre oameni și animale?
În cazul Neuralink, obiectivul medical documentat rămâne dezvoltarea unor interfețe care să permită persoanelor cu afecțiuni neurologice severe să interacționeze mai ușor cu dispozitivele digitale. Extinderea acestor tehnologii către comunicarea interspecii reprezintă o posibilitate de cercetare distinctă, chiar dacă una cu dificultăți științifice considerabile. Astfel, ideea unei comunicări directe între oameni și animale rămâne o ipoteză ambițioasă.
Sursele primare și cercetările publicate oferă deja motive pentru a urmări domeniul cu interes.
Foto: Instagram
Citește și: Dovada că Elon Musk își crește o „legiune” de copii. Are o tactică specială cu mamele acestora
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
