Scandal la Cimitirul Bellu! Piatră funerară din dinastia Brătianu, aruncată la gunoi printre sticle de bere. Exclusiv
O vizitatoare aflată în Cimitirul Bellu a surprins câteva imagini revoltătoare. Aplecându-se peste deschiderea unei cripte subterane părăsite și degradate, femeia a observat în adâncime două plăci funerare lăsate în paragină și acoperite de frunze uscate, mizerie și resturi menajere.
În timp ce marile figuri politice își dorm somnul de veci în cavouri monumentale, plăcile altor membri ai acelorași mari familii au ajuns să fie tratate ca simple resturi de șantier.
Pe una dintre bucățile de marmură sparte se poate citi clar numele Anna Brătianu (născută Phérékyde, 9 Martie 1876 – 27 August 1911). Alături de aceasta se află o altă placă gravată cu numele Phérékyde (3 Martie 1841 – 19 Aprilie 1911).
„Astăzi într-un cavou abandonat am găsit 2 pietre funerare, Anna Brătianu și un anume Phérékyde (nu știu CARE, pentru că m-am uitat de sus și prenumele era acoperit). Mi se pare incredibil cum erau aruncate acolo, deși una-i dinastia Brătianu, și una e familia Phérékyde… Elena Marghiloman s-a măritat cu Scarlat (Charles) Phérékyde și împreună au avut 5 copii.

Printre aceștia, o fiică în 1876, Ana Phérékyde. Ana s-a măritat ulterior în dinastia Brătienilor. Aparent cu dr. Constantin Brătianu. Fiind alăturate, am să bănuiesc că această Anna Brătianu este chiar Ana Brătianu, născută Phérékyde. Adică să înțeleg că așa au ajuns pietrele lor funerare? Printre sticle goale de bere, la gunoi?”, a scris, indignată, vizitatoarea.
Numele inscripționate pe plăcile abandonate poartă o încărcătură istorică deosebită. Anna Brătianu (născută Phérékyde) a fost fiica Elenei Phérékyde (născută Marghiloman) și a lui Scarlat (Charles) Phérékyde. Prin căsătoria ei cu dr. Constantin Brătianu, aceasta a unit trei dintre cele mai puternice familii din România: Phérékyde, Marghiloman și Brătianu.
Elena Phérékyde (născută Marghiloman), mama Annei Brătianu, a fost sora marelui om politic și prim-ministru Alexandru Marghiloman și doamnă de onoare a Reginei Elisabeta. Scarlat Phérékyde (1841–1914) a fost un magistrat de elită și Prim-Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Anna Brătianu a murit la 35 de ani, în anul 1911, iar placa ei funerară a rămas martoră a unei epoci de aur a aristocrației românești.
Un punct important în înțelegerea acestei situații a fost oferit de Iulian Tănașcu, ghid în cadrul Cimitirului Bellu, care a explicat contextul acelui loc părăsit, care s-ar afla, după spusele lui, în stânga capelei centrale.
Conform celor susținute de ghidul Iulian Tănașcu, capela neterminată din stânga capelei centrale a fost în trecut locul doamnei de onoare a Reginei Elisabeta (Elena Phérékyde). Tănașcu a afirmat că, în momentul în care terenul a fost reconcesionat, vechile plăci funerare au fost aruncate în subteran:

„Elena a fost doamna respectivă, adică mama Anei… Când l-au reconcesionat, cel mai probabil, au aruncat-o la gunoi. Ei bine, morții se mai răzbună uneori… în timpul construcției acestei capele, un muncitor a căzut de la nivelul solului în subteran și și-a rupt gâtul. De atunci a rămas așa. Am văzut plăcile acelea, dar nu pot confirma sau infirma că sunt de acolo. Ce pot spune este că această capelă dispune de o criptă subterană mare cât o parcare de mall”.
Completând tabloul dezolant al zonei, vizitatoarea care a semnalat situația a adăugat că locul pare complet neprotejat, devenind un refugiu pentru persoanele fără adăpost: „…e închis / acoperit cu o placă… face veacul oameni ai străzii jos acolo. Și am văzut câteva cavouri de familie vandalizate și care arată… locuite. Nu sunt deloc familiarizată cu Cimitirul, dar nu pare că paza își face treaba prea bine”.
Situația a atras imediat atenția moștenitorilor. Irina Vlăduca-Marghiloman, descendentă directă a celebrei familii de boieri Marghiloman, a intervenit în discuție și a mărturisit că se afla chiar în căutarea acestor monumente funerare: „Istoria familiei este corectă! Mi-a stat inima în loc! Le tot caut! Unde anume sunt? Mulțumesc din suflet”.
Ulterior, Irina Vlăduca-Marghiloman a făcut o declarație extrem de gravă referitoare la situația mormintelor familiei sale din Cimitirul Bellu, acuzând nereguli legate de concesionări: „Același lucru s-a întâmplat cu familia Marghiloman! Oseminte dispărute, cavoul vândut ilegal! Proces în curs!”

Incidentul aduce o nouă pată pe imaginea unuia dintre cele mai importante obiective cultural-istorice din București. Numite frecvent „muzeu în aer liber”, pământul și criptele din Cimitirul Bellu adăpostesc o mare parte din istoria modernă a României, însă starea de degradare și lipsa de securitate din anumite sectoare rămân probleme majore.
Până la ora redactării acestui articol, conducerea Cimitirului Bellu nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la plăcile funerare abandonate în criptă sau la acuzațiile formulate de moștenitoarea familiei Marghiloman.
Brătianu, Phérékyde și Marghiloman reprezintă trei piloni fundamentali ai istoriei noastre, ale căror nume se împletesc direct cu modernizarea țării. Alexandru Marghiloman, fratele Elenei Phérékyde, a fost prim-ministru al României în anul crucial 1918, un om politic de o demnitate rară care a semnat Pacea de la Buftea-București și a pregătit Unirea Basarabiei cu Țara Mamă.
De cealaltă parte, dinastia Brătienilor este sinonimă cu fondarea României moderne și realizarea Marii Uniri, dând țării mai mulți prim-miniștri de o rară anvergură,precum Ion C. Brătianu și Ion I.C. Brătianu.
Familia Phérékyde întregește acest tablou al elitei aristocratice de altădată: Scarlat Phérékyde a ocupat funcția de Prim-Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în timp ce fratele său, Mihail Phérékyde, a fost ministru al Afacerilor Externe, ministru de Interne și președinte al Camerei Deputaților.
Faptul că astăzi, la mai bine de un secol distanță, plăcile funerare ale urmașilor acestor uriași de stat au ajuns să zacǎ uitate și abandonate într-o groapă din Cimitirul Bellu arată o dureroasă lipsă de respect față de propria noastrǎ memorie națională.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook